Caută 
Trenuri urbane și un pod rutier nou pentru un viitor complex imobiliar uriaș din Iași
3 MIN
Uriaşele coşuri de fum de la CET vor dispărea „într-un viitor“, iar zona va fi dominată de turnuri de birouri sau rezidenţiale.
Partea de est a oraşului, mai precis zona industrială, tinde să devină noul Eldorado al întreprinzătorilor imobiliari. Porţiunea cuprinsă între Bahlui şi Calea Chişinăului este, de departe, cea mai râvnită. Ea a fost delimitată deja de complexurile comerciale alimentare şi de bricolaj de pe bd. Tudor Vladimirescu, în spatele cărora se finalizează un uriaş proiect rezidenţial, şi, pe diagonală, de centrele comerciale din Baza 3. Pe acest imens spaţiu se mai află un hotel şi o fabrică belgiană, probabil singurul obiectiv industrial care mai funcţionează alături de CET. Însă Centrala Electrică de Termoficare, cea care, pe vremuri, încălzea oraşul scoţând fum prin coşurile sale înalte, şi-a restrâns activitatea în ultimii ani.
„În locul CET, în viitor, am dori să facem ori depou de tramvaie, ori o sală polivalentă – în cazul în care proiectul din Moara de Vânt nu se va concretiza“, spune viceprimarul Radu Botez.
Pentru următorii 14 ani, tot ce se află pe cele aproximativ 20 de hectare ale complexului energetic este administrat de compania franceză Veolia. Contractul pe 20 de ani semnat în 2012 cu Primăria Iaşi prevede investiţii importante în sistemul public de termoficare – iar lucrările de modernizare a magistralelor sunt începute în mai multe zone din oraş. Prin urmare, cel mai probabil, dispariţia coloşilor de beton nu se va produce mai devreme de sfârşitul contractului cu Veolia, în 2032. În plus, dezafectarea lor va costa enorm, date fiind dimensiunile şi duritatea betonului din care sunt construite.
Practic, atunci când se va decide iniţierea unui nou proiect, complexul CET – care aparţine în totalitate Primăriei – ar urma să se restrângă la pavilionul administrativ şi la instalaţiile care asigură agentul termic în sezonul cald şi rezerva de încălzire în perioada rece.
Am solicitat un punct de vedere al companiei menţionate în legătură cu această transformare, dar, până ieri, nu am primit niciun răspuns.
În curtea CET se află de asemenea şi linia de tren uzinală prin intermediul căreia centrala se aproviziona, până la începutul acestui deceniu, cu huilă. Acum, liniile sunt vizate de un alt proiect cu bătaie lungă, prin care se încearcă reutilizarea lor pentru aşa-numitele trenuri urbane de călători, după modelul vestic. Această reţea ar urma să lege zona Tudor de Tomeşti, de viitoarea zonă cargo a Aeroportului şi, prin triajul Socola, de Lunca Cetăţuii şi de cele două gări ieşene şi, mai departe, de complexurile comerciale dintre Iaşi şi Leţcani.
În spatele CET, se află terenul întins pe care a funcţionat cândva Combinatul de Fibre Sintetice Terom. Cei care au cumpărat terenurile „au venit deja la Primărie pentru discuţii preliminare“, ne-a precizat vicele Botez.
Zona ar urma să devină un imens complex de clădiri rezidenţiale şi de birouri. Pentru un acces facil în şi din acest nou cartier, propunerea celor de la Primărie a fost ca strada Bucium să fie continuată din intersecţia Baza 3, pe lângă complexul E-Gros, şi să se încheie cu un nou pod peste Bahlui. Situat între cele din Tudor, respectiv Metalurgie, acest nou pod este menit să elimine aglomeraţia de maşini care se va crea în mod inevitabil pe măsură ce turnurile de birouri şi locuinţe vor începe să apară.
VEDEȚI ȘI:
IMAGINI: Iașul lipsit de strălucire, înghețat în timp. Zona Industrială
Publicitate și alte recomandări video
Îți recomandăm
