Virusul bântuie prin Europa din noiembrie. Medicii au desluşit misterul pneumoniilor atipice
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi

duminica, 16.01.2022

Virusul bântuie prin Europa din noiembrie. Medicii au desluşit misterul pneumoniilor atipice

GALERIE
coronavirus1
  • coronavirus1
- +

Sunt din ce în ce mai multe indicii că noul coronavirus se instalase în multe ţări cu mult înainte de ceea ce s-a considerat a fi momentul de început al propagării sale în respectivele state. În Italia, Spania, Franţa, dar şi Statele Unite, autopsiile şi studiile arată că urmele coronavirusului trebuie căutate cu mult înainte de declararea oficială a epidemiei, scrie digi24.ro. 

De pildă, în Franţa, primul pacient purtător de coronavirus - şi printre primii din Europa - a fost diagnosticat la 23 ianuarie. Însă circulaţia Covid-19 nu s-ar fi activat decât pe la mijlocul lunii februarie, când au fost diagnosticaţi cinci britanici în Franţa, la 8 februarie, şi apoi când s-ar fi creat un focar, odată cu o adunare religioasă care a avut loc la 17 februarie, la Mulhouse. Data oficială de declarare a epidemiei în Franţa este însă 27 februarie. 

Şi în Germania primul caz de coronavirus a fost depistat la 28 ianuarie, dar epidemia a început să se manifeste intens abia la începutul lunii martie. În Statele Unite, unde se credea că epidemia s-a propagat mai întâi la Seattle, Chicago şi New York, autopsiile făcute în California în cazul unor decese suspecte, care au avut loc în februarie, au arătat că persoanele respective fuseseră infectate cu Covid-19 încă din ianuarie, cu mult înainte de a fi declarat debutul oficial al epidemiei în SUA. 

În China, „pacientul zero” ar fi primit îngrijiri medicale la 17 noiembrie, adică mult mai devreme decât anunţul oficial al autorităţilor în privinţa depistării unui nou coronavirus. Numai că şi în Italia, „o stranie pneumonie” circula deja încă din noiembrie. Medicii generalişti îşi amintesc acum că au avut în decembrie, dar chiar şi în noiembrie, cazuri foarte ciudate, foarte grave, mai ales la pacienţi în vârstă, a declarat la sfârşitul lunii martie dr. Giuseppe Remuzzi, directorul Institutului de Cercetări în Farmacologie din Milano. Era, adică, cu două luni mai înainte ca primele cazuri de Covid-19 să fie depistate oficial în Italia. Asta se întâmpla la 31 ianuarie, la Roma, şi era vorba de doi turişti chinezi, care vizitaseră deja multe obiective din Italia, inclusiv din nord. 

Şi cercetătorii de la un spital specializat din Milano, care au reuşit să izoleze „versiunea italiană” a noului coronavirus, au afirmat că microbul „circula, fără să se ştie de el, cu săptămâni înainte”. „În jargonul nostru, toate aceste boli care sunt cauzate de agenţi infecţioşi necunoscuţi sunt etichetate drept pneumonii atipice”, a declarat medicul infecţionist François Bricaire, membru al Academiei franceze de Medicină. El atrage atenţia că acest nou coronavirus a apărut în Franţa în plină epidemie de gripă, ceea ce a complicat lucrurile. Şi culmea, medicii generalişti au raportat mai întâi o descreştere a cazurilor de gripă, în plină epidemie, după care cazurile au crescut brusc din nou, a observat Bricaire. 

Pe de altă parte, un medic din Mulhouse - acolo unde se consideră că ar fi fost un prim focar de Covid, din cauza unei adunări evanghelice - spune că enoriaşii, pacienţi de-ai săi, aveau încă de la mijlocul lui februarie o gripă „un pic ciudată”. Ei s-ar fi contaminat înainte de adunarea religioasă care a fost arătată apoi cu degetul ca sursă a infecţiei şi în niciun caz nu ar fi fost primii bolnavi din Franţa. 

La celebra gripă spaniolă din 1918, cu care se fac adesea comparaţii, s-au înregistrat evoluţii similare. Adică au fost trei faze epidemiologice, la intervale de câteva luni, dintre care prima a fost mai puţin severă. Gripa asiatică din 1958, care ar fi făcut 1,1 milioane de victime, de asemenea s-a derulat în trei faze.

Acelaşi lucru s-a întâmplat cu gripa din 1968 (un milion de victime), unde prima fază a fost, la fel, mai puţin periculoasă. „O primă fază benignă nu e imposibilă. În cazul gripei, se cunoaşte acest fenomen”, spune dr. François Bricaire. Samuel Alizon, director de cercetare la Centrul Naţional pentru Cercetare Ştiinţifică (CNRS) din Franţa, spune însă că această ipoteză nu se aplică în cazul Covid-19. „Nu se poate explica de ce brusc, cazurile au devenit simptomatice. Ipoteza unei epidemii tăcute, dar consistente nu se susţine”, a spus Alizon.

Atunci, este posibil ca boala să se fi instalat deja în unele ţări şi apoi să fi suferit virusul o mutaţie? „Virusul nu pare să se fi transformat semnificativ în plan genetic şi n-ar fi motive pentru care să fi fost mai puţin agresiv la început pentru ca apoi, în câteva săptămâni, să devină mai virulent. Totuşi, în materie de epidemiologie, nimic nu este imposibil”, spune profesorul Francois Bricaire. „Nu, ipoteza aceasta n-ar fi coerentă. Toate mutaţiile observate sunt nesemnificative”, susţine şi profesorul Samuel Alizon. Totuşi, el nu exclude posibilitatea ca SARS-CoV-2 să fi circulat în Franţa încă din ianuarie, chiar decembrie, dar asta s-ar fi întâmplat într-o măsură limitată. „Ceea ce s-a dovedit este că virusul a intrat în Franţa, în ianuarie, odată cu persoane care veneau din China. (De altfel, primul deces din cauza coronavirusului din Franţa şi din Europa s-a înregistrat la mijlocul lui februarie şi era vorba de un turist chinez - n.r.). Este posibil ca aceşti oameni să fi infectat câteva persoane în Franţa, dar aceste canale de transmitere s-au stins şi nu au dus la epidemia de astăzi”, spune cercetătorul. Primele infecţii COVID-19 din Italia datează din ianuarie, conform unui studiu ştiinţific prezentat vineri, ce aduce noi informaţii referitoare la originile epidemiei din una dintre cele mai afectate ţări, a informat Reuters, preluată de Agerpres.

Italia a început testarea populaţiei după diagnosticarea primului pacient local, la 21 februarie, în Codogno, o mică localitate din regiunea Lombardia. Cazurile şi decesele au luat amploare imediat după aceea în Italia, oamenii de ştiinţă bănuind că virusul era prezent, dar neobservat, de câteva săptămâni. Stefano Merler de la Fundaţia Bruno Kessler a declarat într-o conferinţă de presă că institutul său a analizat primele cazuri cunoscute şi a tras concluzii clare din ritmul ulterior de contagiune. „Ne-am dat seama că existau multe persoane infectate în Lombardia cu mult înainte de 20 februarie, ceea înseamnă că epidemia a început mult mai devreme”, a spus el. „În ianuarie cu siguranţă, dar poate chiar înainte. Nu vom şti niciodată”, a spus el, adăugând că explozia imediată a numărului de cazuri sugerează că virusul a fost probabil adus în Italia mai degrabă de un grup de oameni decât un singur individ.

Italia a fost prima ţară occidentală care s-a confruntat cu boala virală, care a apărut în China la sfârşitul anului trecut şi s-a răspândit apoi în toată lumea, în special începând din luna martie. Italia a înregistrat aproape 193.000 de cazuri confirmate de Covid-19 şi se apropie de 26.000 de decese. În încercarea de a preveni răspândirea epidemiei, Italia a suspendat traficul aerian în şi din China la 31 ianuarie, după ce doi turişti chinezi au fost testaţi pozitiv la Roma. Însă oamenii de ştiinţă cred că a fost, probabil, prea târziu. O altă echipă de oameni de ştiinţă din Italia a avansat ideea că noul coronavirus este posibil să fi ajuns în Italia din Germania, nu direct din China, în a doua jumătate a lunii ianuarie, notează Reuters.

Transmiterea comunitară a noului coronavirus în Spania a început la jumătatea lunii februarie, conform rezultatelor preliminare ale unei cercetări efectuate de Centrul Naţional de Microbiologie al Institutului de Sănătate Carlos III (ISCIII). Concluzia cercetătorilor contrazice astfel versiunea anterioară a guvernului spaniol, care abia la începutul lunii martie a admis existenţa transmiterii comunitare a virusului SARS-CoV-2, relatează Agerpres. Cercetarea, care a analizat secvenţele genomului de SARS-CoV-2, relevă că virusul a pătruns în Spania prin 15 puncte diferite, că în această ţară nu a existat un „pacient zero” şi că răspândirea sa în rândul populaţiei locale a început în jurul datei de 14 februarie.

Primul pacient COVID-19 a fost confirmat în Spania la sfârşitul lunii ianuarie, acesta fiind un turist german, urmat de mai multe alte cazuri pentru care s-a putut stabili o legătură epidemiologică, astfel că la 23 februarie directorul centrului spaniol de alerte sanitare, Fernando Simon, asigura populaţia că „în Spania nici nu există virusul, nici nu se transmite boala şi în prezent nu avem niciun caz”, cazurile confirmate până atunci fiind importate, în general cu legătură în Italia.

Vorbind acum despre acest studiu, oficialul spaniol a spus: „Este perfect posibil să fi existat cazuri asimptomatice care ne-au scăpat şi care nu au fost detectate de serviciile sanitare. Altfel, nu ar fi fost atât de exploziv”. La aproape trei luni de la confirmarea primului caz, Spania are în prezent peste 219.700 de cazuri de COVID-19, dintre care peste 22.500 s-au soldat cu deces.

Potrivit acestei cercetări, partida de fotbal Atalanta - Valencia, desfăşurată în oraşul italian Bergamo la 19 februarie şi descrisă de Organizaţia Mondială a Sănătăţii drept un eveniment care a generat propagarea rapidă a virusului în Spania, este doar una din cele 15 căi de intrare a noului coronavirus în această ţară. De asemenea, cel puţin zece dintre aceste surse iniţiale de infectare ce îşi au originea în alte ţări au avut ca rezultat apariţia unor focare de transmitere locală în Spania, dintr-unul dintre acestea rezultând apoi o propagare majoră a virusului în alte cel puţin şase ţări, constatare ce arată potenţialul extraordinar al SARS-CoV-2 de a se răspândi rapid în lume. 

Până în prezent, virusul a afectat 210 ţări şi teritorii, a infectat peste 2,8 milioane de oameni, dintre care aproape 197.000 au murit, iar pandemia continuă să se răspândească, în lipsa unui tratament inafilibil sau a unui vaccin. Pe de altă parte, cu fiecare zi ce trece se fac noi descoperiri în privinţa acestui virus, care continuă să nu-şi dezvăluie toate secretele. Par să fie mai multe întrebări decât răspunsuri. „Suntem limitaţi de numărul de genomuri ale virusului pe care le avem disponibile pentru analiză (numai 59 de secvenţe). Nu am eşantionat decât o proporţie limitată din populaţie. Am datat originea acestor genomuri ca fiind între mijlocul lui ianuarie - începutul lui februarie, dar e posibil să fie şi mai vechi”, spune profesorul Samuel Alizon din Franţa. 

SURSA: digi24.ro

 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Dragul nostru Novak Djokovic

Nicolae GRECU

Dragul nostru Novak Djokovic

Nole pare a fi mioriticul nostru, dacă n-ar avea spiritul de luptă al înaintaşilor săi.

Filmuletul zilei

opinii

Seimeni (XVI). Instaurarea regimului comunist: colhozul, geaceul, ceapeul (3)

Eugen MUNTEANU

Seimeni (XVI). Instaurarea regimului comunist: colhozul, geaceul, ceapeul (3)

Autorul evocă o serie de detalii ale vieţii cotidiene a consătenilor săi în primii ani ai agriculturii comuniste.

Moartea, nebunia devenită banalitate

pr. Constantin STURZU

Moartea, nebunia devenită banalitate

Se vorbeşte prea mult în zilele noastre despre "numărul morţilor/ deceselor" şi prea puţin despre moartea însăşi. Accentul exclusiv şi obsesiv pus pe prima informaţie induce panica şi o tot sporeşte, cu efecte dintre cele mai devastatoare pe toate planurile existenţei noastre. 

Arhitectura azi

arh. Ionel OANCEA

Arhitectura azi

S-au risipit ca vântul sec al deşertului treizeci de ani de pace, de creştere economică, după statistici cea mai mare din Europa, ȋn aşteptarea noii arhitecturi româneşti. 

pulspulspuls

Credeaţi că, gata, nu-i vom mai vedea pe firmament? Ei, iote că reapar!

Credeaţi că, gata, nu-i vom mai vedea pe firmament? Ei, iote că reapar!

Aho aho, cetitori fraţi, staţi puţin şi nu mânaţi, căci pe astăzi Moşu’ vouă vă aduce brânză, ouă, dar şi niscai noutăţi din niscaiva zone mai mici ale politichiei ieşene pe care mulţi dintre noi le cam scosesem la pensie de câţiva ani, pe unii reprezentanţi chiar fără vechimea completă, ci pe caz de boală. 

Caricatura zilei

Pantaloni

Editia PDF

Bancul zilei

Doi tipi, amândoi casatoriti, stau de vorba: – Nu stiu ce sa ma mai fac! De câte ori vin acasa, dupa ce am ba (...)

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Implementarea benzii unice pentru mijloacele de transport în comun pe toată lungimea șoselei Nicolina, o apreciați ca fiind benefică fluidizării traficului din zonă?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.

    X