Atletism, doping şi propagandă rusească

Vineri, Federaţia Internaţională de Atletism a decis să interzică atleţilor ruşi să participe la Jocurile Olimpice din Rio de Janeiro, care urmează să înceapă în câteva săptămâni. Această măsură drastică a fost luată în urma unei investigaţii care a durat şapte luni întreprinsă de Agenţia Mondială Anti-Doping (WADA). Raportul redactat de această organizaţie vorbeşte despre un sistem extins de fraudare a controalelor anti-doping pus la punct de autorităţile de stat din Rusia care pune în discuţie integritatea rezultatelor din competiţiile sportive în care au fost angrenaţi sportivi ruşi la olimpiadele de la Beijing, în 2008, Londra, în 2012, şi Sochi, în 2014.

Acuzaţiile sunt extrem de grave. Atleţii foloseau un cocktail compus din trei substanţe stimulatoare (interzise), probele de urină, contaminate, ale acestora fiind înlocuite ulterior cu unele "curate" (lucru extrem de greu de făcut în absenţa unui sprijin instituţional solid, având în vedere faptul că recipientele în care sunt colectate probele, fabricate de o firmă elveţiană, sunt securizate sofisticat cu un cod special de acces). De altfel New York Times a publicat materiale grafice detaliate care descriu în amănunt procesul de fraudare a testelor utilizând informaţii furnizate, între alţii, de Grigori Rodchenkov, fostul director al Laboratorului Antidoping din Rusia. În plus, au pus paie pe foc şi dezvăluirile recente că agenţi FSB au ameninţat membri ai echipei din Marea Britanie care făceau un audit al sistemului de testare anti-doping din Rusia.

După decizia Federaţiei Internaţionale de Atletism şi Comitetul Internaţional Olimpic, care în teorie ar fi putut totuşi decide să accepte participarea lotului de atletism al Rusiei la Olimpiada din Brazilia, a dat publicităţii o declaraţie prin care îşi manifestă sprijinul ferm pentru lupta împotriva practicilor de doping. Aşa că este aproape sigur că atleţii ruşi nu vor lua parte la viitoarele Jocuri Olimpice. Evenimentul a provocat valuri enorme pe plan mondial, având în vedere faptul că sportivii ruşi s-au numărat de regulă printre vedetele tuturor marilor competiţii internaţionale. Or, chiar dacă am avut şi în trecut nume celebre de sportivi care au primit suspendări şi interdicţii de participare, în acest caz e vorba de o întreagă delegaţie. Pe acest tip de argument marşează atât sportivii, cât şi oficialităţile de la Moscova, inclusiv Vladimir Putin, cu sprijinul masiv al trolilor Kreminului care au invadat, aşa cum era de aşteptat, forumurile de Internet ale marilor publicaţii internaţionale, precum The New York Times: nu poţi să-i pedepseşti pe toţi pentru greşeala unora. Ceea ce pare valid la prima vedere, dacă ignori faptul că spre deosebire de alte situaţii aici discutăm de un întreg sistem de fraudare pus la punct cu sprijinul statului. Al doilea argument livrat în spaţiul public din Moscova este acela că la urma urmei toată lumea trişează la testele de doping. De ce doar Rusia să aibă de suferit? E tipul de insinuări fără nici o bază solidă la care face apel, de altfel abil, propaganda rusească în aceste zile.

Însă dincolo de asta, ceea ce diferenţiază scandalul actual de doping de altele este maniera în care a reacţionat Rusia ca stat. Şi încă la cel mai înalt nivel. Deopotrivă oficialităţile din sport, liderii politici şi cea mai mare parte a mass media consideră la unison că e vorba de o decizie motivată politic. Ca şi în alte cazuri, fie că e vorba de Ucraina si Crimeea, fie că e vorba de iniţiative NATO menite să descurajeze eventuale agresiuni asupra unor state membre din estul continentului, la Moscova se consideră că asistăm la o conspiraţie occidentală îndreptată împotriva Rusiei. E o naraţiune larg răspândită, inoculată în mintea populaţiei, mai ales în ultimii 10-12 ani. Alexei Puşkov, preşedintele Comisiei de Afaceri externe din Duma de Stat, nu a avut nici o problemă să califice, într-o postare pe Twitter, decizia luată de Federaţia Internaţională de Atletism drept "un act de revanşă politică împotriva Rusiei pentru politica sa externă independentă".

După incidentele violente în care au fost implicaţi fanii ruşi şi englezi la Campionatul European din Franţa, parlamentarul Igor Lebedev, care face parte şi din Comitetul Executiv al Federaţiei Ruse de Fotbal (implicată în organizarea Campionatului Mondial de Fotbal din 2018!), declara senin că "nu vede nimic de speriat într-o încăierare între fani. Din contra, băieţi aţi făcut o treabă foarte bună! Rămâneţi tari pe poziţie!". Iar după ce autorităţile franceze au decis să aresteze un grup de fani ruşi "ultras", în frunte cu liderul acestora, Alexander Şprighin, văzut în câteva rânduri în trecut în preajma lui Vladimir Putin, Moscova a reacţionat imediat convocând ambasadorul francez pentru a-i înmâna un protest.

Acest gen de retorică, pe care o auzi nu la nivelul străzii, ci la cel oficial, arată cât de diferită e Federaţia Rusă ca stat, din punctul de vedere al culturii politice, de ceea ce numim lumea occidentală. E greu să-ţi imaginezi un premier sau un şef de stat din acest spaţiu care să spună explicit că decizii precum cea de mai sus fac parte dintr-o campanie orchestrată de demonizare a ţării lor. Sigur, am fi auzit probabil exprimate regrete, eventual intenţia de a lua măsuri severe împotriva unui fenomen nociv, dar nici într-un caz acest gen de acuze şi autovictimizări.

Or, la Moscova lucrurile se văd cu totul altfel. Mulţi au ajuns să creadă, în mod real, că Rusia se confruntă cu o uriaşă conspiraţie occidentală duşmănoasă, din care acum fac parte şi organizaţii internaţionale din sport. Cu alte cuvinte, ei consideră că ţara lor se află sub asediu. Iată de ce, pentru ei violenţele la care s-au dedat în Franţa fanii ruşi nu sunt văzute decât doar ca nişte reacţii la această agresiune generalizată asupra Rusiei. Serghei Markov, fost deputat al Partidului "Rusia Unită" al lui Vladimir Putin, exprimă perfect această stare de spirit atunci când se declară convins, în ciuda  imaginilor filmate care dovedesc contrariul, că autorităţile franceze îi nedreptăţesc pe fanii ruşi violenţi favorizându-i pe cei englezi. "Dacă credem că suntem atacaţi atunci credem că şi «huliganii» de fotbal ruşi sunt atacaţi. Aşa că au tot dreptul să se apere. În parte, ai au luptat şi pentru Crimeea pe străzile Marsiliei."