Cea mai tare echipă din lume

Cine naiba or fi Chelsea, Real Madrid, Juventus, Bayern München? Nişte echipe europene de frunte care câştigă şi trofee, dar mai şi pierd. Echipe omeneşti, terestre. Ba chiar şi extraterestre, cum se zice că ar fi Barcelona tripletei de aur Messi – Neymar – Suarez. N-a furat-o şi grandioasa Barça la Bilbao cu 0-4? Iată că însă la orizont se arată o nouă echipă de clasă europeană într-un oraş aflat în centrul unei zone în care mişună băieţi cu pohte aprinse. Fotbalul e plin de surprize, dar nu şi la CSMS Iaşi, care – în opinia unor grupuri de suporteri – a ajuns la un asemenea nivel de civilizaţie şi progres că nu are voie să piardă. Dacă se întâmplă aceasta, pot exista doar două explicaţii. Prima este reprezentată de arbitrii care dezavantajează echipa ieşeană. Sună uneori coposian, alteori argăselian: “deranjăm”, “nu suntem doriţi” sau – mai ales răstitul singular-plutal “singuri împotriva tuturor”. Nu suntem singuri, suntem “cu Prunea împotriva tuturor”, fiindcă Florin Prunea înseamnă ceva la împărăţia fotbalului. Sigur că, datorită unor istorii pe care nu are sens să le reiterăm, Florin al nostru se are cu mahării cei noi de la Federaţie ca mâţa cu câinele, dar cel puţin acolo este, dacă nu respectat, măcar temut. Plus că Florin Prunea este membru în Comitetul Executiv al FRF, ca reprezentant al Ligii I, deci, un soi de ditamai. Aşadar, dragi grupuri de suporteri, pe cine “deranjăm” sau “cine nu ne doreşte”? Domnul Florin Prunea este deranjat de gruparea pe care o conduce?

Explicaţia a doua se impune fiindcă iaca, în ultimele două etape nu a mai ţinut alibiul cu arbitrii. În meciul de la Botoşani, nici cel mai împătimit, cel mai fierbinte, cel mai ultra dintre fani nu putea să nu vadă demonstraţia de “fistball” (pentru necunoscători, un soi de volei cu pumnul) realizată de Ionuţ Voicu în careu. Iar în meciul cu Dinamo, arbitrul Comănescu a dat un penalty cu eliminare Iaşului în ultimele secunde, despre care nu se poate spune că n-a fost corect acordat, însă mulţi arbitri ar fi închis un ochi într-un asemenea moment final. Cu alte cuvinte, n-a fost ajutor pentru Iaşi, ci corectitudine în exces. Numai că golgeterul echipei, Bojan Golubovic, a tras prost şi Dinamo a plecat cu un punct nemeritat din Copou. Nemaiputând fi vorba de “singuri împotriva tuturor”, acei suporteri au inventat un nou singular-plural, “singuri împotriva alor noştri”, un fel de variaţiuni obsedante pe tema eternă a blatului. În virtutea aceloraşi opinii înfierbântate, CSMS nu poate fi învinsă decât dacă e furată CA-N CODRU de arbitri, sau dacă este trânteală ca-n vremea cooperatistă.

Săptămâna asta, micul univers al fotbalului ieşean a fost mai puţin marcat de pregătirile meciului cu Astra, ci mai mult de o declaraţie nemestecată a managerului Florin Prunea, pentru care şi-a luat papara meritată din toate părţile şi, de aceea, nu mai insistăm. Partea imersă a aisbergului este reprezentată, însă, de ceea ce am menţionat anterior: acei suporteri. Florin Prunea a mai făcut cândva o declaraţie mai înfierbântată, care s-a uitat repede, nefiind jignitoare. La sfârşitul meciului cu Steaua, din finalul campionatului trecut: “Data viitoare, cu orice risc, voi pune 20 de milioane de lei un bilet la peluze! Măcar să fim înjuraţi pe bani de cei care ţin cu o echipă din alt oraş!”, a spus Prunea, cu năduf. Ştim că nu se poate aşa ceva, ştim că motivul adrenalinei este altul, dar partea imersă a aisbergului este aceeaşi. Ce fel de suporteri avem noi?

Suporteri adevăraţi, cum îşi doreşte orice echipă, de genul “asta e echipa noastră/ şi la bine şi la rău/ o iubire alb-albastră/ la Craiova (?) e mereu”, cu dragoste necondiţionată pentru echipă, sunt tare puţini în Dealul Copoului. Există o mână de oameni care merg la stadion şi acasă şi în deplasare, nu pun problema de preţuri, nu cer autocare şi autobuze şi ştiu că vorba SUPORTER (supporter) înseamnă în engleză, “cel care sprijină”, nu “cel care este sprijinit”. Există un fost fotbalist al Politehnicii, care are afaceri în străinătate, vine în ţară aproape la fiecare meci al CSMS cu maşina şi se consumă enorm când nu are răspuns la ofertele sale de a duce fani pe stadioanele patriei.

În rest, există categoria “mimozelor sensitive” care nu acceptă decât defuncta Politehnica” şi se duc de plictiseală la meciurile CSMS, există “ultras” conflictuali care se leagă de orice nu le convine la club sau de orice li se pare că se întâmplă, există suporteri “de elită” cu bannere mai mult anti decât pro şi bineînţeles, există suporterii stelişti, ba chiar şi dinamovişti (răspândiţi prin toate tribunele, chiar şi cea oficială) care ţin cu Iaşul doar dacă adevărata lor dragoste nu are nevoie de puncte, Florin Prunea s-a enervat de două ori din pricina acestor categorii de fani, ultima dată cu consecinţe regretabile: odată pe ieşenii stelişti, a doua oară pe arătătorii cu degetul.

Pe site-ul ziarului nostru, un cititor a criticat faptul că a fost împrumutat tânărul portar Grecu (19 ani) la Galaţi, fiind adus veteranul Hotoboc. Măsura a fost bună, ştiut fiind că postul de apărător al buturilor necesită mai multă experienţă decât altele. Să ne imaginăm, însă, că, puştiul Grecu (nicio legătură cu subsemnatul) ar fi fost păstrat, ar fi fost nevoit să apere poarta într-un meci important şi ar fi făcut o eroare decisivă. Ce consecinţe ar fi avut pentru psihicul adolescentului nişte acuze venite de la alde “neica nimeni” din tribune?

Nu cumva visăm să avem echipă europeană de frunte cu suporteri codaşi?