Hobbitul: Peter Jackson a intrat in Anul Dragonului

Cu ani in urma, cind Peter Jackson lansa Cele doua turnuri, explica in aproape toate interviurile ca partea de mijloc a unei trilogii este cel mai greu de realizat. In cazul Dezolarii lui Smaug, el a trebuit sa ia in calcul o dificultate suplimentara.

Proiectul adaptarii romanului Hobbitul a stirnit controverse inca de cind s-a anuntat ca va fi transformat intr-o trilogie. Lumea s-a intrebat, pe buna dreptate, cit poti sa intinzi de un „hobbit“ de 300 de pagini ca sa obtii un film de noua ore? Sa tii cont de ce vor fanii si, in acelasi timp, sa nu uiti ca faci un film pentru toata lumea si nu adaptezi o „biblie“, cuvint cu cuvint?

Desi s-au „tinut aproape“ de carte, regizorul Peter Jackson si ceilalti trei scenaristi (inclusiv Guillermo del Toro) au reusit sa gaseasca suficient material pentru a „captusi“ o trilogie. Si asta in conditiile in care marja lor de manevra a fost teribil de ingusta.

Nu e un secret ca urmasii lui Tolkien detesta filmele realizate dupa cartile patriarhului si regreta ca Hollywood-ul a pus mina pe drepturile de adaptare pentru Hobbit si Stapinul inelelor. De aceea, nici nu se gindesc sa vinda drepturile pentru Silmarillon sau celelalte scrieri referitoare la Pamintul de Mijloc. Prin urmare, pentru a face Hobbitul mai mare, Jackson & cie au fost siliti sa inventeze si sa speculeze pornind de la micile informatii gasite in Anexele Stapinului Inelelor.

Aceste adaugiri se vor vedea mai ales incepind cu Dezolarea lui Smaug, si anume „excursia“ si confruntarea vrajitorului Gandalf cu teribilul Necromant, episod care va lega si mai mult povestea lui Bilbo Baggins de istoria mai mare a Stapinului inelelor.

In rest, cei care au citit cartea stiu la ce sa se astepte: o scurta odihna in casa unui om-urs, o calatorie prin intunecatul codru Mirkwood, o confruntare cu paianjenii uriasi, cu elfii, o evadare in butoaie si, spre final, dupa lupte si aventuri, intilnirea cu teribilul dragon Smaug.

Smaug este cel mai bine pastrat secret al trilogiei pina in momentul de fata. Cum arata acest dragon? Este sigur urias si cu o personalitate aparte. „Un Hannibal Lecter al dragonilor“, asa cum spune si Peter Jackson. Iar in interpretarea foarte asteptata a lui Benedict Cumberbatch, Smaug se anunta deja drept un moment greu de uitat in istoria filmului fantasy.

In toata „excursia“ sa in Pamintul de Mijloc, Peter Jackson a stat permanent intre ciocanul fanilor si nicovala studiourilor care au finantat filmele. De unde si compromisuri care au dat nastere la aprigi dispute, mai ales in cazul primului Hobbit. „E mult prea lung si plin de scene nenecesare!“, au acuzat cei care n-au citit cartea sau nu s-au lasat fermecati de ea. „A schimbat prea mult din carte!“, au reclamat fanii.

„Business-ul asta nu are nimic romantic in el“, explica Jackson. „Studiourile Warner au investit sume enorme in filmele astea, iar una dintre responsabilitatile mele este sa ajut studiourile sa recupereze banii. Am enorm de mult respect si dragoste pentru opera lui Tolkien, dar, la urma urmei, nu ma las influentat de opinia fanilor.“

Iar schimbari sint si in primul Hobbit, si in cel de al doilea si, cu siguranta, in al treilea. Parte dictate, natural, de „traducerea“ unei carti in alt limbaj, pe marele ecran. Parte, din alte motive.

Tabara „anti-Jackson“ are motive de suparare inca de la primul trailer – doua personaje noi, neexistente in carte, create de scenaristi si bagate cu insistenta in fata in toata campania de promovare a filmului: elful Legolas din Stapinul inelelor adus „acasa“, in regatul Elfilor din Mirkwood (un pretext de a-l reactiva pe un Orlando Bloom, foarte pe placul fetelor) si, mai ales, elfa-razboinica Tauriel (actrita Evangeline Lily din serialul Lost), care mai creste cota de personaje feminine puternice, prea redusa in opera lui Tolkien fata de cerintele zilei.

In rest, Jackson si scenaristii nu scapa nici un element din cartile lui Tolkien, oricit de mic, care sa nu poata fi folosit pentru fabricarea unui spectacol atit de coplesitor si de antrenant incit lumea sa nu mai spuna ca Hobbitul e prea intins.

Deocamdata, pariul pare a fi cistigat, daca ar fi sa luam in calcul cronicile celor care deja au vazut Dezolarea lui Smaug. „Aproape fiecare element reprezinta o imbunatatire fata de primul episod din serie“, scrie „The Hollywood Reporter“. Ce concluzie poti sa tragi din aceste cronici? Ca, in ciuda celor doua ore jumatate cit dureaza filmul, nu ai timp sa te plictisesti. Actiunea este nonstop intercalata cu destule momente in care „Pamintul de Mijloc“ realizat in Noua Zeelanda este lasat sa isi arate maiestuozitatea, Orasul Lacului si muntele Erebor sint cele mai uluitoare momente din film, iar Smaug este, poate, cel mai impresionant dragon realizat vreodata in lumea filmului.

Peter Jackson are 52 de ani. Aproape jumatate din cariera sa a fost blocata in imensul proiect al adaptarii romanelor lui Tolkien. Zece ani a durat sa realizeze Stapinul inelelor, altii, multi la numar, pentru realizarea Hobbitului, sarcina pe care a incercat sa o evite multa vreme, pasind-o altui regizor. A reusit insa, intre doua trilogii, sa strecoare proiectul vietii sale, un remake spectaculos al celebrului King Kong.

„Pentru moment, singura mea preocupare este sa termin aceasta trilogie“, spune regizorul neo-zeelandez. Mai are in fata citeva luni in care trebuie sa se ocupe de post-productia celui de al treilea capitol, There and back  again, dupa care va fi liber sa se ocupe de alte proiecte. Unul dintre acestea ar fi, in sfirsit, al doilea film cu Aventurile lui Tintin, la care rolurile din primul film se vor inversa: Spielberg va fi producator, iar Jackson va regiza.