Universităţile din Iaşi îşi aleg rectorii la începutul anului următor

Spre exemplu, la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“ din Iaşi, alegerile vor începe pe 18 ianuarie, iar pe 25 se vor alege membrii Senatului, în aceeaşi zi fiind deschisă şi sesiunea de depunere a candidaturilor pentru funcţia de rector, care se va închide pe 29.

Alegerile pentru rector la „Cuza“ vor avea loc pe 4 februarie, dacă va fi nevoie de un al doilea tur de scrutin, acesta se va organiza pe 11 februarie, iar alegerile vor fi validate pe 18 de către Senatul UAIC.

În cazul Universităţii de Medicină şi Farmacie „Grigore T. Popa“ din Iaşi, candidaturile pentru toate funcţiile vor fi depuse între 4 şi 8 ianuarie, directorii de departament vor fi aleşi pe 15 ianuarie, iar membrii din Consiliul Facultăţii, Senat şi rectorul universităţii vor fi votaţi pe 22 ianuarie.

La Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi“ din Iaşi, directorii de departament vor fi aleşi pe 11-12 ianuarie, în timp ce candidaţii pentru fotoliile de senator şi, respectiv, de rector, vor trebui să îşi depună candidaturile în perioada 1-5 februarie, alegerile generale urmând a avea loc pe 22 februarie.

Universitatea de Arte „George Enescu“ şi Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară „Ion Ionescu“ de la Brad au calendare similare, alegerile urmând a avea loc spre finalul lunii ianuarie, la începutul lunii februarie persoanele numite în funcţii urmând a fi confirmate de Senat. Rectorii nu îşi vor putea începe noile mandate până ce nu vor fi confirmaţi pe funcţiile lor de către Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice.

Membrii Consiliului de Adminitraţie nu pot fi senatori la „Cuza“ şi UTI

Şi în următorul mandat UAIC şi UTI au hotărât să nu accepte recomandările din Ordinul de ministru aprobat pe 29 aprilie 2015 şi să separe complet cele două structuri decizionale – Senatul şi Consiliul de Administraţie. Astfel, la cele două instituţii, din Senat nu vor putea face parte decanii ce alcătuiesc CA-ul şi nici prorectorii, aceştia având statutul de invitaţi atunci când se va ivi necesitatea unei şedinţe comune.

Acestea sunt două dintre puţinele universităţi din ţară care s-au decis să separe aceste două organisme de conducere prin Carta Universităţii şi metodologia de organizare a alegerilor. „Se­na­tul a hotârât să se menţină va­rianta din Legea 1/2011 în sensul în care cele două entităţi săfunc­ţio­ne­ze conform legii, adică separat, cum e şi normal să fie.

Dacă se păs­trează cât de cât legea aceasta, e normal ca pe de o parte să fie conducerea legis­la­ti­vă, iar pe de altă parte să fie cea executivă. La UAIC, din Senat nu pot face parte recto­rul, prorectorii, decanii, prodecanii, di­rectorii de departament, ceea ce mi se pare o chestiune de normalitate, chiar dacă la alte universităţi lucrul acesta se întâmplă“, a declarat prof.dr. Constantin Rusu, preşedintele Senatului UAIC. O altă modificare ce a apărut la „Cuza“ este modificarea numărului membrilor Senatului de la 68 la 71.