Anticipate?

Intrarea Romaniei in UE la data propusa (hopurile care au mai ramas in fata acestui obiectiv sint minore) va produce, in viitorul foarte apropiat, citeva efecte care pot bulversa clasa politica. Dintre acestea, doua sint mai importante: in primul rind, proiectul care tinea strinsa (vorba vine!) coalitia de la guvernare se apropie de final; in al doilea rind, aderarea va fi insotita, cel putin intr-o prima faza, de citeva masuri sociale si economice dure, care nu au cum sa nu nemultumeasca populatia. E o regula ca Guvernele care au „cistigat” integrarea in UE au pierdut mai apoi alegerile generale.
In acest context, nu-i deloc de mirare de ce ideea alegerilor anticipate prinde iar contur, principalii ei sustinatori raminind democratii. De ce democratii? Pentru ca ei ar avea cel mai mult de cistigat. In acest moment, gratie migratiei masive dinspre PSD spre PD si a dominarii principalelor institutii descentralizate, basca a Ministerului Internelor, partidul lui Boc (era sa scriu Basescu) tine in miini cele mai importante pirghii de putere la nivel local. Un scrutin anticipat ar aduce un scor bun spre foarte bun democratilor si, bineinteles, Aliantei DA, daca PNL si PD vor candida impreuna, ca in 2004. Dar vor candida impreuna?
Principalul motiv pentru care liberalii nu vor (inca?) alegeri anticipate este tocmai lipsa lor de incredere in partenerii democrati. Un contract politic preelectoral intre cele doua formatiuni poate fi foarte usor calcat in picioare de catre PD, imediat ce se va fi vazut cu sacii in caruta. Liberalii se tem, asadar, de tradare si de posibilitatea de a ajunge in Opozitie, dupa ce au avut functia de premier pe mina. Gindirea PNL este simplista: mai bine inca doi ani la Putere, decit aventura unor alegeri anticipate. Dar ce se va intimpla peste doi ani, tinind cont ca populatia asimileaza (incorect) guvernarea mai ales cu PNL, iar Basescu va fi atunci si mai bine infipt in fotoliul de presedinte?
Nici PSD nu este foarte atras de ideea anticipatelor. Faptul ca Mircea Geoana sustine, de fiecare data, ca nu se teme de anticipate, ba chiar ca acestea sint necesare, este doar declaratia unui lider care crede ca va fi capabil sa-si aseze propriii oameni pe liste, in detrimentul membrilor de partid care i-au declarat deja razboi. Exista un grup de pesedisti care viseaza frumos la o viitoare alianta cu PD, iar alegerea lui Maior in fruntea SRI pare un argument in acest sens. Sau o capcana? Totusi, parlamentarii PSD, obisnuiti cu caldurica, nu vor accepta sa renunte nici macar temporar la pozitiile actuale, cu atit mai mult cu cit scorul previzibil in cazul anticipatelor ar fi mai mic decit cel din 2004, asadar si numarul alesilor pesedisti va scadea simtitor.
In schimb, PRM este gata oricind de anticipate. Acest scrutin ar reprezenta cea mai buna ocazie de a-si intari rindurile tot mai subtiate de dezertari, care mai de care mai spectaculoase. Cu cit vor fi organizate mai tirziu, cu atit alegerile se vor intoarce impotriva „Tribunului”, care este pe cale de a fi tradat de tot mai multi dintre peremistii importanti in favoarea lui Becali. Pentru ca sondajele tind sa arate ca PNG ar depasi pragul electoral de 5%, este clar ca si Becali ar fi doritor de alegeri anticipate. Probabil, discursurile sale de intimpinare de la tribuna Senatului si Camerei Deputatilor vor ramine in istoria umorului romanesc fara perdea.
Cit priveste UDMR si PC, cele doua formatiuni (tot mai mici) vor refuza, la unison, ideea anticipatelor, dar din motive diferite. Data fiind disciplina ungurilor, acestia se vor mobiliza si vor baga din nou UDMR in Parlament, in cazul eventualelor alegeri anticipate. Dar problema este alta: aproape sigur, in contextul rezultatelor obtinute de celelalte formatiuni, UDMR nu va mai fi cooptata la guvernare (dupa vreo 10 ani de co-guvernare continua!), asadar nu-si va mai putea impune propriile proiecte.
PC nu va dori anticipatele, pentru ca ar obtine sub 2% si nici nu-i mai vede nimeni pe pesedisti oferindu-le locurile lor pe listele electorale. In schimb, pentru a iesi cit mai apasat de pe scena politica, PC (Voiculescu, de fapt) isi va folosi imperiul media pentru a lovi in toata lumea.
Tragind linie si adunind, taberele politice pro si contra alegerilor anticipate sint suficient de echilibrate pentru a lasa acest subiect deschis o perioada de acum incolo. Oricum, daca anticipatele nu vor fi organizate la inceputul lui 2007, poate impreuna cu scrutinul pentru Parlamentul European, nu mai are rost sa fie desfasurate. Pina la urma, cei care pot „face” alegerile anticipate sint liberalii, a caror decizie in aceasta directie ar inclina definiv balanta in favoarea taberei „pro”. Dar, pina acum, liberalii l-au luat pe „nu” in brate, speriati de cresterea, dar si de manifestarile de forta ale PD.
Tariceanu ar trebui, totusi, sa-si aduca aminte de antecedentul numit PSD. Daca pesedistii organizau in 2003 alegeri anticipate, astazi Romania ar fi fost condusa in continuare de Nastase (fie ca premier, fie ca presedinte). Atunci, pentru alegeri inainte de termen s-a pronuntat premierul Nastase, dar presedintele Iliescu a fost impotriva. Acum, presedintele Basescu este „pro”, iar premierul Tariceanu este „contra”. Va pierde din nou premierul?