Un NU care ar trebui sa insemne o multime de DA

Rezultatele referendumului de pe 19 mai demonstreaza ca romanii prefera in continuare un presedinte jucator. Pina la proba contrarie, Traian Basescu ramine primul comunist care da impresia ca se pregateste sa puna cruce sistemului "ticalosit" construit de comunisti dupa 1989. La 17 ani si mai bine dupa Revolutie, era si timpul sa se produca marea schimbare.
Prin votul din mai, electoratul a aratat ca-si insuseste si "consimte" la agenda politica a presedintelui. Votul uninominal, legea lustratiei, lupta impotriva coruptiei si a oligarhilor, o justitie eficienta, reducerea numarului parlamentarilor etc. sint doar citeva dintre temele cu care Basescu a tinut treaza atentia romanilor. Faptul ca la urne au venit mai ales tinerii si orasenii, in timp ce batrinii si taranii au ramas acasa, dovedeste atit ca seful statului a stiut sa-si mobilizeze mai bine alegatorii fideli, dar si ca suporterii presedintelui au ajuns mai motivati decit cei ai PSD. Pe an ce trece, Romania lui Iliescu da inapoi in fata Romaniei lui Traian Basescu. Inca traim in mai multe Romanii, asteptind-o de 17 ani pe cea a normalitatii.
Infringerea jenanta a coalitiei anti-Basescu a bagat deja PSD, PNL si PRM in criza. Dupa ce Geoana anunta ca sigura victoria PSD in lupta contra presedintelui suspendat, doar peste o zi si o noapte, pesedistii s-au trezit in plin cosmar. Infrinti la scor pina si in propriile fief-uri, pesedistii cauta vinovatii pentru marele esec. Unii nu se mai sfiesc si cer capul lui Mircea Geoana. Altii – pe cel al lui Ion Iliescu. Deja vicepresedintele Ioan Stan a demisionat din conducerea partidului, dar si din fruntea filialei dimbovitene a PSD, cerind tuturor presedintilor de organizatii cu rezultate slabe la referendum sa procedeze la fel.
De altfel, nici PNL nu se simte mai bine. Acuzati de tradare (si) de catre PSD, pentru ca nu s-au implicat cu trup si suflet in campania anti-Basescu, liberalii fluiera acum a paguba. Mai au putin si pierd tot ce au cistigat dupa 2004. Tocmai pentru a evita, in ultimul ceas, o catastrofa, dar si pentru a abate atentia de la esecul campaniei anti-Basescu pe care a condus-o, Ludovic Orban vorbeste, de unul singur, de o trecere a PNL in opozitie. Solutia pentru reabilitarea liberalilor (daca mai este posibila) este insa alta: acolitii lui Dinu Patriciu din PNL, adica Calin Popescu Tariceanu, Ludovic Orban, Norica Nicolai, Teodor Melescanu, Crin Antonescu si ceilalti, trebuie sa plece cit mai rapid din partid. In caz contrar, liberalii vor impartasi soarta taranistilor. S-ar putea sa fie deja prea tirziu pentru ei.
Cit priveste partidul lui C.V. Tudor, acesta si-a facut jocul obisnuit, "devoalind" "cea mai mare frauda electorala" din istoria moderna a Romaniei. Potrivit peremistilor, referendumul ar fi fost cistigat clar de catre coalitia anti-Basescu, care si l-ar dori pe C.V. Tudor presedinte al Romaniei. Saracii! Daca nu opreste nimeni avintul reformist al lui Basescu, probabil ca PRM isi traieste ultimele luni de cariera politica. Faptul ca in locul "tribunului" s-a ivit insa pe firmamentul politicii o "vedeta" cam de acelasi calibru –  l-am numit pe Gigi Becali – ar trebuie sa nu bucure pe nimeni. Nici macar pe Basescu, care a beneficiat totusi din plin de voturile PNG.
Pe de alta parte, desi invingator, PD este departe de a fi un partid convingator. Ajuns la cote electorale de necrezut inainte de 2004, formatiunea lui Emil Boc este inca total aservita toanelor lui Basescu. Lipsit de personalitate, dar si de personalitati, PD se adapa exclusiv din rezervele de simpatie ale presedintelui reinscaunat. Totusi, pentru a avea succes in demersurile sale, Traian Basescu e obligat sa faca din PD un partener, nu un servitor. Reforma clasei politice preconizata de presedinte trebuie sa inceapa chiar cu propriul partid. Mai mult ca sigur, in urmatoarele luni, de voie sau de nevoie, democratii vor face din temele prezidentiale principalele lor arme de lupta impotriva adversarilor politici. Votul romanilor de la referendum a aratat care ar putea fi cartile cistigatoare in perspectiva viitoarelor infruntari electorale.
In concluzie, pentru a mai avea sanse la victorie in confruntarea cu Basescu ori chiar pentru a supravietui, toate partidele sint obligate sa se inspire din agenda politica a presedintelui Romaniei. Sa fie aici semnele unei concordii politice ori doar germenii unui veritabil razboi pe viata si pe moarte intre "fostii" si "viitorii"?
Oricum, Traian Basescu este la mutare.