Caută 
ANALIZĂ – Proiectul noii Legi a învăţământului superior. Cum se vor alege rectorii? Pot rămâne maxim 8 ani pe funcţie
4 MIN
Proiectul de lege pentru învăţământul superior, aflat acum în dezbatere la nivel politic, nu modifică major felul în care vor avea loc alegerile în universităţile din ţară în 2024. „Ziarul de Iaşi” a consultat proiectul şi, la momentul de faţă, ideile cu alegerea rectorului din rândul profesorilor aleşi în Senatul unei universităţi, printr-un vot închis cu majoritate simplă, au fost eliminate. La fel ca legea aflată în vigoare din 2011, membrii Senatului şi rectorul vor fi aleşi prin „vot universal, direct şi secret” al tuturor celor cu drept de vot. Practic, în această privinţă, votul va fi ca şi până acum. Ce alte prevederi mai sunt însă în proiect?
Solicitările studenţilor cu privire la dreptul de vot, emise de-a lungul anilor, nu au fost luate în considerare de către politicienii care au redactat legea. Aceştia au spus întotdeauna că gradul de 25% de reprezentare a studenţilor în structurile de conducere nu este reflectat şi în alegerea rectorului. Astfel, conform proiectului de lege, studenţii reprezintă minimum 25% din Senatul unei universităţi şi sunt aleşi prin vot universal, direct şi secret de către toţi studenţii din universitate. La fel este cazul şi pentru tinerii care ajung în consiliile facultăţilor, reprezintă 25% din componenţa unui astfel de consiliu.
Însă atunci când se votează rectorul prin vot universal, au drept de vot toate cadrele didactice şi cercetătorii care sunt titulari pe postul lor, cât şi „reprezentanţii studenţilor din senatul universitar, precum şi reprezentanţii studenţilor din toate consiliile facultăţilor, care au o pondere de minimum 25% din totalul membrilor consiliului fiecărei facultăţi”. Practic, la nivelul unei universităţi precum UAIC, ponderea studenţilor în alegerea rectorilor trece cu puţin peste 10%. Nu este nicio modificare aici faţă de legea aflată în vigoare în prezent, în ciuda diverselor discuţii şi proteste ale studenţilor faţă de aceste prevederi.
Alegerile universitare, copy-paste din legea din 2011
Legea nu modifică aproape deloc felul în care vor fi desemnate structurile de conducere. După alegerea senatorilor prin vot universal, aceştia votează un preşedinte care îi va reprezenta în raport cu rectorul. La rândul său, rectorul îşi desemnează după ce este numit în funcţie echipa de prorectori, iar în pixul său stă contractul de muncă al directorului general administrativ: dacă nu este de acord cu planul de management, acesta îşi pierde funcţia şi se organizează din nou concurs.
După numirea prorectorilor, se va organiza un concurs public pentru stabilirea decanilor: consiliul fiecărei facultăţi are obligaţia de a aviza minimum doi candidaţi, care participă la un concurs organizat de rector, ce va desemna câştigătorul.
„Decanii sunt selectaţi prin concurs public‚ organizat de către rectorul instituţiei de învăţământ superior la nivelul facultăţii. La concurs pot participa persoane din cadrul instituţiei de învăţământ superior sau din orice facultate de profil din ţară ori din străinătate care‚ pe baza audierii în plenul consiliului facultăţii‚ au primit avizul acestuia de participare la concurs”, se precizează în proiectul de lege.
Rectorul poate fi ales şi prin concurs public, şi poate rămâne maximum opt ani în funcţie
În schimb, legea păstrează şi metoda atipică, foarte puţin folosită, propusă în legislaţia din 2011: rectorul poate fi desemnat şi prin concurs public. Asta ar însemna ca Senatul universităţii să stabilească o comisie de selecţie şi de recrutare a rectorului formată 50% din membri ai instituţiei de învăţământ superior şi 50% din personalităţi ştiinţifice şi academice din afara universităţii, care pot fi şi din străinătate. Această comisia are cel puţin 12 membri, un reprezentant al studenţilor şi un absolvent al universităţii desemnat de studenţii din Senatul universităţii.
„La concursul de ocupare a funcţiei de rector pot participa persoane cu prestigiu profesional din ţară şi din străinătate care‚ pe baza audierii în plenul senatului universitar nou-ales‚ au obţinut avizul de participare la concurs din partea acestuia. Avizul se acordă numai pe baza votului majorităţii simple a membrilor senatului universitar nou-ales”, se precizează în lege. Metodologia şi criteriile din concurs sunt stabilite de către Senat.
Pentru a vedea cum doreşte comunitatea academică să îşi aleagă conducătorul pentru următorii patru ani, cu trei luni înainte de alegeri are loc un referendum în care se votează dacă rectorul va fi desemnat prin vot universal sau prin concurs. Mandatul unui rector rămâne 4 ani, conform proiectului aflat în dezbatere, iar legiuitorii s-au asigurat că nu poate fi ocolită legislaţia astfel încât o persoană să fie mai mult de 2 mandate rector.
„Durata mandatului de rector este de 4 ani. Mandatul poate fi înnoit cel mult o dată, în urma unui nou concurs, conform prevederilor Cartei universitare. O persoană nu poate fi rector al aceleiaşi instituţii de învăţământ superior pentru mai mult de 8 ani, indiferent de perioada în care s-au derulat mandatele şi de întreruperile acestora”, se precizează în proiectul de lege, la articolul 137.
