Antreprenori, salariaţi, pregătiţi-vă: Guvernul va fi nevoit să stoarcă încă 6 miliarde de euro ca să pună bugetul în echilibru!

La sfârşitul săptămânii trecute, Fondul Monetar Internaţional (FMI) a prezentat o serie de concluzii/comentarii în privinţa pachetului fiscal adoptat de Guvern în toamna acestui an. Noua taxă pe cifra de afaceri nu este în linie cu bunele practici şi ar trebui să fie reconsiderată, era una dintre recomandările specialiştilor de la FMI, una care a gâdilat în mod plăcut urechile tuturor antreprenorilor din ţară. Partea pozitivă s-a terminat însă aici. „Recent adoptatul pachet fiscal oferă o îmbunătăţire binevenită a politicii fiscale şi ar trebui să ajute la reducerea deficitului fiscal în 2024; însă va fi nevoie de noi măsuri”, venea ca un cuţit răsucit în rană şi partea cumva anticipată de toată lumea, dar de care nimeni nu prea ar fi vrut să mai audă. Deja modificările fiscale, ce au venit în 2023 peste cele din anul anterior, sunt greu de digerat: au amplitudine mare şi sunt prea dese.

FMI apreciază că pentru a aduce cheltuielile şi veniturile în echilibru ar fi nevoie de încă o ajustare de 2% din PIB. „În special, reducerea anumitor scutiri de taxe este un pas înainte. Mai mult, este nevoie de noi reforme ale taxelor, pentru a strânge venituri suplimentare de cel puţin 2% din PIB peste câştigurile recentului pachet fiscal, pentru a pune deficitul fiscal pe o traiectorie sustenabilă pe termen mediu. Eficientizarea TVA şi a taxelor pe veniturile personale (inclusiv închiderea excepţiilor şi eliminarea privilegiilor fiscale) ar trebui să fie elemente cheie ale unei astfel de reforme. După ce aceasta se va realiza, ar trebui să se acorde atenţie reintroducerii impozitului progresiv”, a transmis sec FMI. Conform prognozelor şi aşteptările oficiale, anul acesta PIB-ul României va sări de 300 de miliarde de euro. Raportând la indicatorul din urmă, dimensiunea ajustării adusă în discuţie de FMI este nevoie ca Guvernul să facă economii sau să strângă în plus la buget cel puţin şase miliarde de euro (circa 6,5% din total încasărilor bugetare!!!).

Potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică, la jumătatea anului în curs, în România erau circa 6,58 de milioane de angajaţi, dintre aceştia 1,28 milioane de persoane erau angajate la stat, ceea ce înseamnă că în mediul privat activau 5,3 milioane de persoane. Salariile persoanele angajate la stat, inclusiv taxele, se achită indirect din contribuţiile mediului privat. Luând în calcul ipoteza plauzibilă că statul va face doar ajustări minore în sectorul bugetar, aceasta înseamnă că, în medie, fiecare salariat din privat va trebui să suporte/producă taxe în plus de circa 1.132 euro/an, adică aproape 100 de euro în fiecare lună. Desigur, acesta este un calcul simplist, ca să înţelegem ce ne aşteaptă. Cel mai probabil sarcina fiscală va fi împărţită între diferite categorii şi baze: salariaţi, patroni, taxe pe proprietăţi, maşini, accize pe consumul de zahăr, ţigări, combustibil, fum! etc. Cert este că în cazul în care Guvernul ce se va instala în 2025 nu va găsi din neant o mină de aur, un portofel cu milioane de bitcoin în el sau mai ştiu eu ce grozăvie, atunci în lipsa unor ajustări de dimensiunea celor preconizate de FMI vom ajunge cu siguranţă în imposibilitatea de a ne onora plăţile şi vom da faliment. Şi atunci să vezi distracţie! Nu este nicidecum un scenariu nerealist, este cât se poate de ancorat în realitate, de ani buni mergem cu deficite bugetare imense, găuri ce până la urmă sunt acoperite din împrumuturi din ce în ce mai mari. Pe termen lung, dobânzile la aceste credite vor ajunge să fie atât de mari încât să ne ducă în imposibilitatea de a mai face investiţii şi deci riscăm să intrăm într-un ciclu păcătos în care să conteze doar supravieţuirea, iar dezvoltarea pe termen lung să fie imposibilă.

În cazul total nefericit în care finanţele ţării vor fi scăpate de sub control, atunci cu siguranţă vom fi călcaţi de specialiştii FMI. În contul unor împrumuri de urgenţă şi a echilibrării bugetului vom fi obligaţi să facem tăieri dureroase care se vor vedea în buzunarelor tuturor categoriilor: angajaţi la stat, la privat, pensionari sau patroni. Se va ajunge până acolo încât politicienii vor rămâne fără bani de furat.

Concluzia este cât se poate de evidentă şi este uşor de întrezărit de fiecare dintre noi. Anul 2024 va fi unul electoral şi Guvernul actual nu va modifica nicio taxă şi nici nu va avansa vreo propunere pentru anul viitor, dar în 2025, cel mai probabil în a doua parte, va fi nevoie de o ajustare viguroasă, ajustare suportată aproape sigur doar de mediul privat. Patronii trebuie să îşi pregătească afacerile din timp. Ei ar trebui să se gândească că pentru fiecare salariat ar trebui să suporte cel puţin 100 de euro în plus. Astfel, şocul majorărilor de taxe, ce în 2025 va veni aproape sigur, va fi mult mai uşor de suportat. Numai un eveniment deosebit de pozitiv, ce nu poate fi anticipat de pe acum, ne va feri ca după 2024 să nu fim loviţi de o nouă majorare de taxe ca de o bombă atomică.