FILIT -Întâi cartea şi apoi filmul, sau invers? Citim cartea direct în engleză, sau tradusă? O incitantă dezbatere cu cinci nume grele

La Casa FILIT s-au adunat o mulţime de elevi de liceu, pentru a dezbate acest subiect fierbinte alături de Sînziana Bălţătescu, Iulia Dromereschi – traducătoare, Carmen Florea – reprezentant al librăriei Cărtureşti şi două creatoare de conţinut, Ioana Maxim şi Lavinia Ciureanu.

Limba engleză, un trend în literatura YA

Din perspectiva unui traducător, cititul în limba engleză poate avea multiple consecinţe, Iulia Dromereschi a explicat că trendul de a citi în limba originală este parţial justificat. De exemplu, manga şi comics sunt două forme de literatură care au prins avânt destul de recent în România, iar acestea nu pot fi traduse în ritmul pe care şi l-ar dori cititorii, astfel încât este justificată alegerea lecturii în limba engleză. Apoi, este vorba şi despre partea financiară, întrucât, a precizat traducătoarea, ţinând cont de evoluţia pieţei în ultimii ani, cărţile în original au ajuns să aibă acelaşi preţ sau chiar unul mai mic decât traducerile. Chiar şi aspectul cărţilor în limba engleză este mult mai atrăgător, mai ales că unele dintre ele vin cu diverse accesorii, coperţi simpatice sau ediţii limitate.

„Eu văd două urmări imediate, dintre care doar una este pozitivă. Citind în original, evident, vă lărgiţi orizonturile şi vocabularul. Pe de altă parte, faptul că voi citiţi în engleză vă deteriorează vocabularul în limba română. Asta face să existe o modificare a limbii române pe care o observ şi de care, cumva, îmi pare rău, pentru că există foarte multă creativitate şi la noi în limbă şi cred că ar fi frumos să o păstrăm”, a menţionat Iulia Dromereschi.

Care sunt greşelile frecvente?

Există chiar unele expresii şi cuvinte care sunt traduse greşit în limba română. Acestea au fost preluate şi transmise de la om la om, iar acum sunt folosite frecvent. „«It make sense» ajunge în limba română ca «face sens». «Realistic» ajunge în limba română chiar ca «realistic», deşi în limba română este corect este «realist»“, a precizat Sînziana Bălţătescu.

Cine face să fie la modă aceste expresii traduse greşit? Iulia Dromereschi spune că este vorba despre creatorii de conţinut şi persoanele care au o anumită influenţă, „pentru că prima dată «a făcut sens ceva» în media, atunci când cineva cu autoritate a pus pe hârtie lucrul acesta sau s-a exprimat în public, iar apoi exprimarea a fost preluată fără niciun fel de răutate”.

Cele două creatoare de conţinut, citind cărţi atât în limba română, cât şi în limba engleză, au mărturisit că au observat unele greşeli chiar şi din partea lor. „Am citit atât în engleză, cât şi în română, însă pot spune că am observat cum am pierdut unele cuvinte atunci când am citit în limba engleză. În prezent, citesc şi promovez cărţi în ambele limbi”, a precizat Lavinia Ciureanu. „Am început, pentru că am vrut să învăţ mai mult limba engleză şi m-a ajutat, dar, în acelaşi timp, cred că, într-adevăr, se pierd anumite noţiuni”, a spus Ioana Maxim.

Paradox: pentru ca editura să termine seriile, trebuie cumpărate cărţile

Carmen Florea, reprezentanta librăriei Cărtureşti, a spus că raftul ce conţine cărţi în limba originală a evoluat datorită cererii. „Dincolo de cititul în original, am încercat să susţinem şi alte proiecte care încearcă să scoată în evidenţă şi cititul în limba română. Se creează câteva generaţii de viitori scriitori care vor putea promova în afară, poate, la un moment dat, şi literatura română cu altfel de bagaj şi altfel de cunoştinţe în ceea ce priveşte limba engleză”, a afirmat aceasta. Totuşi, ea a explicat că piaţa românească nu este încă suficient de dezvoltată, în ceea ce priveşte editurile, astfel încât cărţile să fie traduse în timp real. „Tendinţa de a citi în limba engleză se va perpetua pe o perioadă mult mai mare decât şi-ar dori editurile, care vor trebui să înveţe să se adapteze la toată povestea aceasta”, a completat Carmen Florea.

Iulia Dromereschi a clarificat de ce editurile nu au cum să susţină publicarea seriilor în ritmul dorit de cititior şi cum, uneori, sunt chiar nevoite să renunţe la continuarea acestora în favoarea altor cărţi. „Aici este un paradox. Dacă vă doriţi ca editurile să termine seriile voastre îndrăgite, trebuie să le cumpăraţi cărţile. E simplu. Pentru că altfel nu vor exista bani să fie plătite drepturile de autor, traducătorii, oamenii care lucrează la coperţi, cei care redactează, corectează, machetează, lucrează la tipografie, furnizorii de hârtie, de cerneală tipografică şi aşa mai departe. Acea carte care ajunge la voi nu este produsul a două sau trei persoane, nu înseamnă relaţia dintre autor, editură şi traducător. Este produsul, uneori, a zeci de persoane şi costă mai mult decât ne-am putea imagina. Dacă nu cumpăraţi cărţi, nu aveţi cum să cereţi ca anumite cărţi pe care vi le doriţi mai mult să vă fie livrate”, a explicat traducătoarea.

În cadrul dezbaterii, invitaţii amintesc şi de o responsabilitate a cititorului. Potrivit Sînzianei Bălţătescu, „este ca un stup de albine în care toată lumea contribuie, existând şi o responsabilitate a cititorului de a-şi susţine colecţia preferată, autorul preferat, editura şi librăria”.

Cartea sau filmul?

Carmen Florea spune că nu este obligatoriu ca o carte să fie aleasă înaintea filmului. „Depinde foarte mult despre ce este vorba. Dacă suntem în contextul discuţiei cu limbi engleze, de cele mai multe ori e puţin probabil să ajungă filmul înaintea cărţii. Uneori, s-ar putea ca filmul să fie mai bun decât cartea, pentru că depinde de regizor, de cine îl pune în scenă. Câteodată se întâmplă ca filmul să fie mai bun decât cartea, însă există şi varianta când acesta pierde anumite detalii.”

„Sunt filme adaptate după cărţi, care a ieşit mult mai bine. Însă, sunt şi unele dezastre, cum ar fi Game of Thrones, care a schimbat cu totul cărţile originale. Este o chestiune de alegere. Dacă am citit cartea şi s-a făcut un film, îmi place să îl văd. Dacă am văzut filmul şi aflu că e după o carte, îmi place să o citesc. Nu înseamnă că sunt mulţumită nici de o variantă nici de cealaltă, dar mi se par nişte completări foarte bune. Deseori mă gândesc că multe din cărţile cu care am crescut eu nu ar fi fost atât de aproape de mine dacă nu vedeam filmele”, Iulia Dromereschi.

FILIT 2023

În perioada 18-22 octombrie 2023, se desfăşoară cea de-a XI-a ediţie a Festivalului Internaţional de Literatură şi Traducere. Au loc peste 130 de evenimente la care vor participa invitaţi din 25 de ţări, întrucât, timp de cinci zile, Iaşul devine epicentrul întâlnirilor dintre pasionaţii de literatură, scriitori, traducători, manageri culturali, editori, jurnalişti, muzicieni, fotografi şi activişti din întreaga lume.

FILIT este organizat anual de Muzeul Naţional al Literaturii Române din Iaşi şi este finanţat de Consiliul Judeţean Iaşi. Ediţia din acest an se desfăşoară sub înaltul patronaj al Reprezentanţei Comisiei Europene în România şi sub patronajul Comisiei Naţionale a României pentru UNESCO.