Anomaliile din școlile ieșene: absolvenţi cu medii peste 8 au luat 4 la Evaluare. Care sunt explicaţiile?

Acesta nu este singurul caz de acest fel, un elev de la Şcoala Gimnazială „Ion Neculce” din Iaşi a obţinut la limba şi literatura română nota 3.20 şi la matematică 4.00. Acest elev a încheiat ciclul gimnazial cu media 8,23. Un alt caz vine din partea unui absolvent de clasa a VIII-a de la Şcoala Gimnazială din satul Mănăstirea, comuna Dagâţa din judeţul Iaşi. Acesta a încheiat cu media de absolvire 8,27, dar nu a reuşit să treacă examenele naţionale: a obţinut nota 2.00 la matematică, 5.05 la limba română, media generală 4.47.

O situaţie similară se regăseşte şi într-o altă şcoală din municipiu, la Şcoala Gimnazială „George Călinescu”din Iaşi. Un elev care a obţinut media 8.45 în timpul celor patru ani de studiu, a primit următoarele rezultate la Evaluarea Naţională: 3.75 la limba şi literatura română şi 2.50 la matematică. Din căutările efectuate, am descoperit încă o astfel de situaţie, într-o şcoală din Horleşti, judeţul Iaşi. Un absolvent al acestei şcoli a obţinut la matematică nota 1.50 şi la română 4, în condiţiile în care media pe ani a fost raportată ca fiind 8.54.

Chiar şi elevii cu cele mai mici note obţinute în judeţul Iaşi, un elev din Blăgeşti, nota 1.80 la română şi 2.00 la matematică, un elev din Şipote, 1.95 la română şi 1.50 la mate şi ultimul elev din Iaşi, de la şcoala Gimnazială din Topile, care a obţinut nota 1.80 la română şi 1.50 la matematică, toţi aceştia au medii de absolvire peste 6.

Cum explică specialiştii acest fenomen?

Prof. univ. dr. Constantin Cucoş afirmă că o astfel de situaţie arată discrepanţa dintre criteriile şi standardele folosite de profesori în evaluările curente, formative şi cele puse în joc în cazul evaluărilor cu miză, în speţă cele naţionale. Dacă primele sunt contextuale, particularizate şi construite de profesori, celelalte sunt unice şi ţin de exigenţele unitare la nivel de sistem, mai precis de standarde şi indicatori de performanţă stabiliţi de minister. „Asta explică de ce un elev cu media de absolvire de 7 sau 8, să zicem, clachează la o evaluare „externă”, la nivel de sistem, atunci când este scos din sistemul comun de referinţă, cel al clasei sau al şcolii. Ce e de făcut? Simultan cu evaluările curente, formative, de progres, elevii să fie obişnuiţi încă din timpul şcolarităţii cu probe evaluative sumative, cu un grad de dificultate care să respecte cerinţele acestor standarde naţionale. Până la urmă, acestea arată cu adevărat nivelul performanţei, nu ţinând cont de nivelul grupului sau de context, ci prin raportare la aceste repere prescrise prin standardele curriculare de performanţă. Deci, o mai mare atenţie la trecerea prin „proba de foc” a unor criterii de neocolit care scot la iveală starea reală a învăţământului prin reliefarea abilităţilor încorporate şi a performanţelor demonstrate efectiv”, explică cadrul universitar.

Responsabilităţi care trebuie asumate de profesori, dar şi de inspectorate

Prof. univ. dr. Constantin Cucoş mai explică faptul că este nevoie de asumarea de responsabilităţi fireşti din partea profesorilor care trebuie să facă evaluări pe bază de criterii ce funcţionează efectiv la scara întregului învăţământ, dar şi din partea managerilor de instituţii şcolare sau a profesioniştilor din inspectorate sau minister. „Este vorba de o co-responsabilitate în a pregăti populaţia şcolară de a se confrunta cu criterii reale, unitare, omogene. Mai devreme sau mai târziu, acestea vor intra în rol şi vor revela adevărata faţă a sistemului. Printr-o obişnuire şi confruntare progresivă a elevului cu criterii sau standarde ce depăşesc condiţii şi circumstanţe particulare, obişnuite – iar asta ar însemna mai multe simulări de examinări naţionale, la nivel de materie/clasă/şcoală, într-un mod liber, descentralizat, mai multe situaţii evaluative sumative – la sfârşit de secvenţe mai mari de predare-învăţare, testări standardizate la final de modul sau de an şcolar”, conchide acesta.

Psihologii spun că elevii nu sunt învăţaţi să îşi gestioneze emoţiile

Specialiştii spun că o cauză a diferenţelor între mediile elevilor şi notele obţinute în perioada examenului este incapacitatea acestora de a-şi putea stăpâni şi gestiona emoţiile în situaţii de stres. „Ne confruntăm cu o situaţie în care fiecare dintre noi îşi poate asuma o parte din responsabilitate. Este vorba despre inexistenţa unor sesiuni de consultanţă cu elevii care nu ştiu ce înseamnă o perioadă de stres şi de emoţii care duce, de cele mai multe ori, la momente de panică, incapacitatea de a-şi controla gândurile şi reacţiile. Dacă nici cadrele didactice şi nici părinţii nu pregătesc tinerii înainte, nu le expun situaţia la care aceştia vor fi expuşi, se vor vedea în faţa faptului împlinit fără să fie ce este de făcut” , explică Miruna Drobotă, psiholog.