Caută 
3 MIN
Din cauză că planul de reorganizare al firmei Moldomobila SA a fost respins, judecătorii au decis deschiderea procedurii falimentului. In urmă rămân datorii de 150 milioane lei, cea mai mare parte fiind trecute în dreptul lui Vasile Mihălceanu, prin firma Romanian Agricultural Business, a lui Adrian Butucă, care deţine controlul companiei, şi a statului.
O altă glorie a industriei ieşene ia calea falimentului şi va rămâne în curând doar o filă de istorie. La începutul acestei luni, Tribunalul Constanţa a dispus intrarea în faliment a fabricii Moldomobila, intrată în insolvenţă în urmă cu patru ani. În timpul derulării procedurii, judecătorul sindic a decis chiar aprobarea unui plan de reorganizare propus de administratorul special, însă nu toţi creditorii au fost de acord cu documentul, iar în urma unei contestaţii a fost casată în parte sentinţa de confirmare a planului. „Planul prevede ca metodă de reorganizare continuarea activităţii curente şi vânzarea parţială de active având în vedere reducerea capacităţii de producţie de la 3.000 de salariaţi la 200 de salariaţi, respectiv de la o valoare a producţiei de 43.000.000 de euro pe an la 3.500.000 de euro pe an în vederea acoperirii pasivului într-o formă cât mai adecvată”, se arată în documentul prezentat de administratorul special al firmei, Verginia Ţilică. Cum planul de reorganizare a fost respins pe 31 august, automat s-a dispus intrarea firmei în faliment, lichidator provizoriu fiind numit Management Reorganizare Lichidare deţinută de Corneliu Mititelu, care va încasa un onorariu lunar de 3.000 lei şi 10% din fondurile obţinute din valorificarea bunurilor firmei. Hotărărea poate fi atacată cu recurs după publicarea motivării în Buletinul procedurilor de insolvenţă.
Lupta pe creanţe
Potrivit tabelului definitiv de creanţe publicat la finalul anului 2012, creditorii Moldomobila au de recuperat de la fabrica ieşeană peste 150 milioane lei. Cele mai importante sume sunt solicitate de doi oameni de afaceri care s-au şi războit în tot felul de speţe juridice pe parcursul derulării procedurii. Cele două persoane implicate sunt Adrian Butucă, acţionar şi fost director al Moldomobila, şi Vasile Mihălceanu, prin firma Romanian Agricultural Business (RAB). La mijloc ar fi un contract de cinci milioane de euro şi active ale societăţii: un teren de 13 hectare şi construcţiile de pe acesta. Unul dintre scandalurile din interiorul Moldomobila este înscrierea la masa credală a firmei RAB cu suma de 107 milioane lei, când administratorul judiciar a apreciat că doar 14% din sumă poate fi dovedită cu acte. Potrivit tabelului de creanţe, suma este compusă din 86,65 de milioane lei datorie principală, 20,79 de milioane lei TVA şi 44.300 de lei onorariile, însă creanţa acceptată este de doar 14,97 de milioane lei. „Nu a fost inregistrată diferenţa de 71.683.248 lei (86.655.548 – 14.972.300), precum şi suma de 20.797.332 TVA, deoarece declaraţia privind creanţa de 107.452.880 lei şi documentele invocate nu fac dovada existenţei unei creanţe la nivelul acestei valori. În considerarea contractului de asociere în participaţiune nr.888/03.04.2011, aportul la care s-a angajat SC Rab Romanian Agricultural Business SRL, a fost de 3.500.000 euro”, notase, la acea vreme, administratorul judiciar.
„Simulacru al procedurii de insolvenţă”
De partea cealaltă, Adrian Butucă figurează ca membru al Comitetului Creditorilor în nume personal şi are de primit bani de la Moldomobila şi prin alte societăţi din anturajul său, din acest motiv avocaţii RAB contestând un „simulacru” al procedurii, deoarece avocata Moldomobila era şi avocata firmelor creditoare care aveau legături cu Butucă. Din tabelul definitiv de creanţe reiese că Butucă are de primit circa 3 milioane lei în nume propriu, Arhiconstruct are de recuperat circa 80 milioane lei, Comeap circa 131.000 lei şi AB Management peste 7.000 lei. Cât priveşte bugetele de stat şi locale, Fiscul are de recuperat peste 42 milioane lei, iar Primăria Iaşi 2,5 milioane lei. SC Moldomobila SA Iaşi s-a constituit în aprilie 1991 prin preluarea integrală a patrimoniului Întreprinderii de Prelucrare a Lemnului Iaşi. Înfiinţată în anul 1960, acesta a fost prima unitate de producţie de mobilă din municipiul Iaşi, proiectată pentru o capacitate de 10.000 garnituri convenţionale, potrivit descrierii de pe Bursa de Valori Bucureşti. În intervalul 2009-2014, cifra de afaceri a societăţii s-a redus de mai bine de patru ori, de la 5,9 milioane lei în 2009 la 1,3 milioane lei anul trecut. (Paul BALHUC, Diego CIOBOTARU)
Îți recomandăm
