Oricit au dorit guvernantii sa puna capat conventiilor civile, prin care patronii evitau angajarea cu contract de munca, pina la urma au lasat deschise citeva portite, care risca sa compromita noul Cod al Muncii adoptat in primavara.
Contractele de prestari servicii sau cele pentru drepturi de autor, intocmite in baza Codului Civil, au reusit sa inlocuiasca fara nici o problema raposatele conventii civile.
10% impozit in avans
„Daca un contract de prestari servicii este incheiat cu o persoana fizica neautorizata, atunci angajatorul este obligat sa retina o cota de 10%, drept impozit pe venit in avans si sa o achite Fiscului, plus 7% pentru contributia la fondul de sanatate. In rest, nu mai are nici o obligatie fata de celelale fonduri de asigurari sociale”, ne-a explicat Mihai Motrescu, expert contabil. Anul viitor, dupa globalizarea veniturilor, salariatul va fi nevoit sa achite diferenta de impozit catre Fisc. Cum serviciile pot lua o multitudine de forme, practic se poate incheia un contract mascat de prestari servicii pentru orice job, fiind aproape imposibil de dovedit de catre reprezentantii Inspectoratului Teritorial de Munca (ITM) ca respectiva persoana nu a prestat un anumit serviciu firmei.
Totusi, ca si in cazul conventiilor civile, angajatul care lucreaza sub aceasta forma nu se bucura de nici o protectie, asa cum, cel putin teoretic, beneficiaza angajatii cu carte de munca.
Pentru vechime se incheie asigurare la Casa de Pensii
Daca persoana fizica este autorizata, atunci ea este nevoita sa emita factura in momentul in care presteaza o munca sau un serviciu in baza unui contract. Aceasta inseamna practic ca persoana fizica autorizata este obligata sa achite la Fisc contributiile la bugetul statului, obligatii care decurg din emiterea facturii. In plus, daca persoana respectiva doreste sa-i mearga vechimea, ea poate incheia cu Casa de Pensii un contract de asigurare, platind lunar o prima de asigurare in functie de suma pentru care s-a incheiata asigurarea.
Autoritatile admit ca nu au ce face
Spre deosebire de conventiile civile, contractul de prestari servicii nu trebuie inregistrat la vreo institutie publica sau privata. „Aceste acte nu mai trebuie inregistrate la Inspectorul Teritorial de Munca (ITM), deoarece nu mai sint asimilate Codului Muncii”, ne-a spus Maria Surdu, director adjunct la ITM Iasi. Intradevar, contractul de prestari servicii deriva din Codul Civil, fiind considerat ca o simpla intelegere intre parti.
Intr-un mod asemanator se poate proceda si in cazul contractelor de drepturi de autor. Aceste contracte, de prestari servicii sau drepturi de autor, pot fi incheiate, din punct de vedere legal, doar in momentul in care nu presupun o munca regulata cu o durata zilnica mai mare de doua ore. Insa este foarte greu de dovedit de un inspector, daca nu imposibil, ca o persoana lucreaza regulat mai mult de doua ore pe zi.
Chiar cei care se ocupa cu aplicarea legii in domeniu admit ca noul Cod al Muncii nu este perfect: „Nu putem sta zile intregi pe urmele unui patron sa vedem daca o persoana angajata cu contract de munca lucreaza mai mult de doua ore. Fizic nu am putea face acest lucru, deoarece nu avem atit de multe persoane angajate”, ne-a declarat o persoana implicata in verificarea relatiilor de munca. (D.C.)