O economie cu putini investitori straini de calibru si care a cazut in 13 ani cu 67%, locul 22 intre judetele tarii din punct de vedere al salariilor nete. Cam astea au fost partile intunecate ale judetului relevate la forumul rconomic „Saptamina afacerilor de succes”. Partea buna? Resursele umane de care dispune judetul si finantari de 5.000 de miliarde de lei de la Uniunea Europeana.
Forumul economic „Saptamina afacerilor de succes din Judetul Iasi” a debutat ieri cu discutii pe marginea dezvoltarii regionale si a investitiilor si finantarilor de care s-a bucurat Iasul. In acest sens, Lucian Flaiser, presedintele Consiliului Judetean a spus participantilor prezenti in sala de conferinte a World Trade Center, printre care s-au numarat oameni de afaceri, bancheri, studenti si reprezentanti ai institutiilor statului, ca judetul a reusit sa obtina finantari in valoare de 5.000 de miliarde de lei. Banii au fost obtinuti prin diferite programe ale Uniunii Europene, iar proiectele au vizat in special reabilitarea retelelor de apa, de canalizare si gaz in mediul rural, precum si reabilitarea drumurilor si constructia unui parc tehnologic.
Prefectul Neculai Apostol a precizat ca o analiza economica pe care a facut-o pentru a vedea clar unde se afla judetul i-a aratat ca in 13 ani de tranzitie productia industriala a Iasului a cazut cu aproximativ 67%. „Caderea economica ne-a adus pe undeva prin anii 1972- ’73. Acest lucru trebuie sa dea de gindit nu numai conducerii locale, dar si guvernului”, a spus Apostol. El a precizat ca analiza a fost prezentata presedintelui, premierului si fiecaruia dintre ministri. „Dupa ce vom face o selectie a raspunsurilor vom creiona o strategie de dezvoltare a judetului”, a explicat el.
„Iasul trebuie sa aiba oameni in Guvern”
Provocat de una dintre intrebarile organizatorilor care se referea la diferenta de finantare „de la centru” dintre Iasi si Bacau, prefectul a raspuns transant ca timp de 13 ani judetul nu a avut oameni in Guvern si a fost ocolit de misiunile economice. „Iasul trebuie sa se lupte sa aiba oameni in executiv care sa nu fie partinitori, dar sa fie corecti si sa aduca misiuni economice si in alte parti, dar si la Iasi”.
La remarca lui Catalin Popa, directorul publicatiei „Banii Nostri”, ca multi il vad pe prefect ministru al agriculturii, Apostol a spus ca nu se va lupta pentru acest post si ca „daca am venit ca prefect am venit sa pun umarul la dezvoltarea judetului”.
Investitorii vin, stau citeva zile si pleaca
O pata de culoare in desfasurarea forumului a adus-o reprezentantul comercial al ambasadei Belgiei la Bucuresti, Jan de Greave. Facind aluzie la birocratia si coruptia pe care le intimpina investitorii straini cind vin in Romania, el a intrebat autoritatile prezente de ce pleaca de unde au venit multi investitori care ne viziteaza tara. „Vin aici, se arata interesati, dar dupa ce stau citeva zile ne spun pa. De ce?”, a cautat el un raspuns. Ca reprezentant in Romania a trei firme cu capital belgian, De Greave a facut apel la oamenii de afaceri si la tinerii aflati in sala sa nu mai accepte sa dea „spaga” si sa-si sustina drepturile. Cel mai deranjat de remarca functionarului de la ambasada s-a aratat Gheorghe Plesu, patronul TGH, care a sustinut ca aceste lucruri nu se produc la Iasi.
14 milioane lei venit net pe familie pentru un credit ipotecar
A doua parte a forumului a avut ca subiect creditul ipotecar. Radu Vasilescu, coordonator retea de sucursale la „Alpha Bank”, a spus ca piata imobiliara de la noi este estimata acum la aproximativ 300 de milioane de euro, cu posibilitatea de a creste la peste un miliard in urmatorii cinci ani. Bancherii au aratat ca din pacate in Iasi salariile nete sint foarte mici, motiv pentru care si volumul creditelor ipotecare este mai mic decit in alte parti.
„Cam 30% din populatia Iasului are posibilitatea de a demonstra cu veniturile de pe cartea de munca ca pot lua credite”, a spus Dumitru Virtu, directorul sucursalei Iasi a BRD. Din acestia si mai putin se pot avinta la un credit ipotecar tinind cont ca solicitantul trebuie sa aiba un venit net in familie de circa 14 milioane de lei. Concluzia discutiilor a fost ca numai o dezvoltare economica a Iasului ar atrage dupa sine si o crestere a acestui tip de credit. (Ana PRODAN)