În medicină, mai exact în domeniul cancerului, „big data“ pot fi analizate cu ajutorul Inteligenţei Artificiale (IA) pentru a accelera procesarea acestor cantităţi uriaşe de date şi pentru a facilita „medicina de precizie“. Cu alte cuvinte, acest lucru ar putea uşura dezvoltarea unor tratamente mai personalizate şi mai precise, bazate pe „constituţia“ genetică a unei persoane. Aplicaţiile Inteligenţei Artificiale (IA) în îngrijirea cancerului acoperă etape precum diagnosticare, chirurgie şi tratament. De asemenea, IA are un rol important şi în medicina personalizată , încercând să asigure terapia potrivită pentru persoana potrivită la momentul potrivit.

„Cancerul este o provocare pentru întreaga lume, cu atât mai mult pentru noi, pentru europeni. Am fost şocat de aceste cifre care arată că există 2,6 milioane de pacienţi noi cu cancer în fiecare an. De aceea, trebuie să facem tot ce e posibil pentru a lupta împotriva cancerului, pentru a oferi pacienţilor cele mai bune tratamente şi cea mai bună îngrijire. Inteligenţa Artificială aduce foarte multe promisiuni, cu un potenţial foarte mare în lupta împotriva cancerului. (…) Inteligenţa Artificială poate îmbunătăţi cercetarea şi tratamentul cancerului, dar rolul său este foarte important şi în ceea ce priveşte datele. Potenţialul Inteligenţei Artificiale în lupta împotriva cancerului este o prioritate pentru activitatea CE, având mai multe propuneri legislative în acest sens“, a declarat Dragoş Tudorache, preşedinte Comisia specială pentru inteligenţa artificială în era digitală (AIDA), cu prilejul audierii publice Unlocking the potential of artificial intelligence in cancer research and care, organizată de Comisia specială de luptă împotriva cancerului (BECA) din Parlamentul European, în parteneriat cu AIDA.

La Iaşi se încearcă depistarea unui antigen care să ajungă ţintit în tumori cerebrale extrem de severe

Mulţi experţi consideră că IA este capabilă să transforme îngrijirea cancerului în mod semnificativ. Potenţialul teoretic al IA constă în aplicarea în mai multe aspecte ale îngrijirii şi tratamentului cancerului, cum ar fi: diagnosticarea asistată de calculator; stadializarea cancerului; luarea deciziilor clinice (de exemplu, algoritmi de tratament); procesul de consimţământ în cunoştinţă de cauză; monitorizarea tratamentului; predicţia riscului de intervenţie chirurgicală; chirurgia ghidată prin imagini; predicţia evenimentelor adverse şi a complicaţiilor postoperatorii; monitorizarea recuperării şi gestionarea postoperatorie; creşterea competenţelor tehnice şi gestionarea bazei de date.

„În corpul uman sunt circa 25.000 de gene. Dintre acestea, s-au identificat 500-600 de gene care, prin defectele lor, provoacă tumori. Unul din rolurile Inteligenţei Artificiale este acela de a stabili un tratament ţintit, fiecărei tumori, în parte. Există deja circa 100 de medicamente tumorale ţintite. De circa un an, împreună cu o doamnă cercetător de la Institutul de Chimie Macromoleculară „Petru Poni“, Spitalul Clinic de Urgenţă „Prof. Dr. Nicolae Oblu“ efectuează studii de cercetare pentru depistarea unui antigen care să ajungă ţintit în tumori de tipul glioblastoamelor. Acest demers este cu atât mai important cu cât glioblastomul este o formă de gliom malign care are o evoluţie rapidă şi care apare la persoanele de vârstă mijlocie, în emisferele cerebrale. Practic, prin imunoterapia ţintită, de precizie, nu se va mai trata tipul tumoral ci tumora în sine, individuală“, a explicat Dr. Marius Dabija, medic primar neurochirurg, Director Medical la Spitalul Clinic de Urgenţe „Prof. Dr. Nicolae Oblu“, Iaşi.

Rolul IA în depistarea cancerului în stadiu incipient şi curabil înseamnă „tratament minim invaziv (tehnologie modernă în chirurgie, radioterapie), ceea ce duce la o rată mai bună de vindecare, cu o mai bună calitate a vieţii. Medicamente eficiente (de exemplu, imunoterapia) înseamnă prelungirea vieţii sau a îngrijirii. Utilizarea din ce în ce mai frecventă a imagisticii înseamnă volume uriaşe de imagini digitale“, a subliniat Regina Beets-Tan, membru al Consiliului Misiunii UE de luptă împotriva cancerului, copreşedinte Reţeaua de sănătate digitală a Organizaţiei Europene a Cancerului.

Big data şi normele de protecţie a datelor

Dezbaterile din cadrul audierii publice au pus accent şi pe tratamentul datelor de sănătate şi pe asigurarea confidenţialităţii datelor pacienţilor în contextul mecanismelor de schimb de date propuse în Planul European de Combatere a Cancerului, care a fost prezentat de Comisia Europeană la 4 februarie 2021. Datele din domeniul sănătăţii pot fi utilizate în diferite scopuri: utilizarea primară a datelor este pentru îngrijirea directă a pacienţilor, iar utilizarea secundară a datelor constă în sprijinirea funcţionării sigure şi eficiente a sistemelor de sănătate şi în impulsionarea cercetării şi inovării în domeniul sănătăţii, cum ar fi „alimentarea“ IA.

Normele de protecţie a datelor joacă un rol esenţial în asigurarea unui flux de date sigur. Regulamentul general al UE privind protecţia datelor (Regulamentul (UE) 2016/679, GDPR), aplicabil din 2018, face parte din pachetul de reformă a UE privind protecţia datelor. Regulamentul modernizează şi unifică normele, permiţând companiilor să reducă birocraţia şi să beneficieze de o mai mare încredere a consumatorilor, iar cetăţenilor să îşi controleze mai bine datele cu caracter personal. Relevanţa sa pentru cercetare în domeniul cancerului şi pentru registrele de cancer constă în faptul că regulamentul recunoaşte principiul consimţământului unic pentru cercetarea retrospectivă şi biobancarea, precum şi principiul absenţei consimţământului pentru cercetările bazate pe populaţie.

„Acest dialog ne-a arătat cât de mult poate să beneficieze lupta împotriva cancerului de contribuţia Inteligenţei Artificiale. O maşină este, în general, mai performantă decât o fiinţă umană, atunci când e vorba de diagnosticarea cu precizie a cancerului şi pentru a permite cea mai bună orientare a tratamentului, pentru a contribui la îmbunătăţirea procentului risc/beneficii şi beneficii /costuri. Va fi însă important să luăm în considerare nu numai datele clinice, radiologice şi biologice, dar şi informaţiile privind stilul de viaţă şi mediu furnizate de către pacienţi. De asemenea, va fi posibil să se simuleze şi nişte studii clinice virtuale. Însă, ştim că există şi obstacole – asigurarea calităţii, interoperabilitatea, normele juridice şi limitele aduse de GDPR, exigenţele etice, complementaritatea mai degrabă decât concurenţa între om şi maşină, responsabilitatea şi guvernanţa. Pentru că trebuie să amintim că datele clinice aparţin pacienţilor. Trebuie, de asemenea, să fim gata să facem faţă şi ameninţărilor legate de securitatea cibernetică. (…) Este necesar să vedem cum pot fi utilizate datele în siguranţă şi cu respectarea normelor de etică. Medicii trebuie să evolueze în practica lor, dar algoritmii nu-i vor înlocui niciodată“, a declarat Véronique Trillet-Lenoir, raportor BECA.

„Lupta, pentru pacienţii bolnavi de cancer în Europa, înseamnă, de fapt, o luptă pentru un diagnostic rapid. Pacientul la care observăm primul simptom trebuie să se îndrepte cât mai rapid spre medic. Iar diagnosticul trebuie să fie precis şi rapid, astfel încât să poată începe această luptă cu cancerul. Pacientul trebuie să aibă acces la noile tehnologii şi medicamente, iar IA ne poate ajuta în acest sens. Ne poate ajuta să fim mai eficienţi şi să salvăm mai bine vieţile oamneilor. IA va fi foarte importantă pe viitor, însă, pentru a facilita toate aceste lucruri, trebuie să abordăm grupul de pacienţi care din cauza COVID-19 nu au putut fi trataţi şi nu poate să existe o lipsă de medicamente împotriva cancerului. Trebuie să ii sprijinim pe cei care au nevoie de medicamente, dar şi pe cei care pun la dispoziţie medicilor soluţii care se bazează pe IA,“ a declarat Bartosz Arłuko – wicz, preşedinte BECA.