Pe ruinele galanteriei

Am comentat acum câteva săptămâni, când subiectul era "fierbinte", scandalul din jurul producătorului american Weinstein, pe care actriţe celebre l-au acuzat de hărţuire sexuală sau chiar de viol. De atunci încoace au apărut alte mărturii, sunt – cred – aproape o sută de femei care declară că au fost, într-un fel sau altul, victimele lui Weinstein. Extrem de influentul – până mai ieri – producător este astăzi un om terminat. Dar cutremurul produs a zdruncinat întregul Hollywood. Despre Kevin Spacey, minunatul actor din American beauty, aflăm că este homosexual şi pedofil: încă o carieră întreruptă prematur. Nimeni nu ştie, apoi, ce se va întâmpla cu premiile Oscar care urmează să fie decernate în luna martie. Au apărut mai multe liste cu indezirabili şi, pe de altă parte, se estimează că vor fi date multe premii femeilor, inclusiv premii – precum cel pentru regie – care, de regulă, sunt apanajul bărbaţilor. Cinemateca franceză a anulat o retrospectivă Jean-Claude Brisseau, regizor ce a fost acuzat, în urmă cu ani, de viol. Tot la Paris, o retrospectivă Polanski s-a lăsat cu scandal. Au apărut numeroase mărturii, spre satisfacţia feministelor care văd aici un semn de emancipare. Alţii, dimpotrivă, identifică în campania atât de ostentativ numită "toarnă-l pe porcul tău" o stigmatizare, în bloc, a bărbaţilor.

Mi-am amintit, în acest context, de o carte pe care am semnalat-o la apariţie şi care tratează o temă ce se situează la antipodul mizeriei morale întruchipate de Weinstein şi de cei asemenea lui. Cartea vorbeşte despre Galanteria franceză (acesta este şi titlul ei), a apărut la Gallimard în 2006 şi este semnată de o universitară, specialistă în literatură. În fapt, galanteria – aşa cum s-a impus în secolul al XVII-lea – a fost o specificitate franceză şi graţie ei femeile, demonstrează Claude Habib, au fost mai libere în conduita lor şi au putut exercita o influenţă crescândă în viaţa culturală şi chiar în politică. Galanteria presupune generozitate şi, totodată, exclude agresiunea şi violenţa. Or, de la un moment dat încolo, galanteria a fost devalorizată, iar loviturile cele mai puternice i-au fost aplicate de teoriile feministe. Într-adevăr, bună parte dintre feministe au văzut în galanterie o formă a dominaţiei masculine. Vechile coduri au fost respinse în totalitate, dar absenţa lor n-a fost compensată cu nimic. Erau acele coduri care permiteau stoparea avansurilor fără a-i răni sau umili pe bărbaţi şi care în acelaşi timp făceau posibilă formularea dorinţei în termeni decenţi. "Blândeţea moravurilor nu cade din cer", zice autoarea, ea este rezultatul unor convenţii pe care societatea le acceptă şi le asimilează.

E uşor de văzut care este cauza dispariţiei galanteriei: suntem societatea cu cel mai mare grad de libertate a sexualităţii individului. Romanele lui Michel Houellebecq, aminteşte Claude Habib, arată în ce măsură această libertate produce o mizerie sexuală fără echivalent (care se manifestă şi în banalizarea pornografiei). Au rămas ca tabu-uri, scria autoarea în urmă cu un deceniu, incestul şi pedofilia. Îţi vine să te întrebi: până când? Iată că acum, în Franţa, se discută despre coborârea la vârsta de 13 ani a pragului pentru relaţii sexuale consimţite. Un proces în care partenera avea 11 ani tocmai s-a încheiat cu achitarea bărbatului. Ce este, apoi, vălul islamic dacă nu un mod de a nega coexistenţa sexelor, de a vedea un pericol în orice bărbat necunoscut. Nu întâmplător Franţa, patria galanteriei, este cea mai refractară la vălul islamic. Să nu fie însă încă o cauză pierdută: agenţiile de presă ne aduc la cunoştinţă că în aceste zile a fost lansată pe piaţă păpuşa Barbie cu jihab… În fine, fanaticii corectitudinii politice trec în categoria "hărţuire" simplul fapt de a face un compliment unei femei sau o serie întreagă de gesturi de elementară curtoazie.

Ceea ce respinge, ca femeie, Claude Habib este gândirea simplistă, maniheismul feminist, condamnarea în bloc a bărbaţilor (care ar fi astfel, cu toţii, potenţiali "porci"). Galanteria înseamnă, dimpotrivă, stimă mutuală între cele două sexe. Iar dacă socotim galanteria o temă "suspectă" înseamnă că lăsăm câmp liber agresivităţii, mârlăniei şi violenţei.

Alexandru Călinescu este profesor universitar doctor la Universitatea “Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi, critic literar şi scriitor