Încă de când s-a lansat ideea implementării la nivelul tuturor Statelor Membre (SM) a unui pachet financiar menit să ţintească efectele crizei sanitare şi să asigure relansarea economică, era de aşteptat să se revizuiască mecanismul bugetar al UE, ca şi anumite norme care îl reglementează. De altfel, Consiliul UE nu a stat prea mult pe gânduri, în materie de asigurare a resurselor proprii (pentru bugetul UE), în decembrie trecut venind prompt cu o decizie specială. Prin aceasta se propun (deocamdată, pentru că definitivarea presupune ratificare de către toate Parlamentele SM) mai multe măsuri, vitale instituirii instrumentelor de relansare economică.

Între acestea, împuternicirea CE de a împrumuta fonduri de pe pieţele de capital (750 mld. EUR), în numele UE, dar ”exclusiv în scopul finanţării măsurilor de abordare a consecinţelor crizei provocate de COVID-19” (Decizia Consiliului no. 2053/14 decembrie 2020). O condiţie care apare aici: CE trebuie să gestioneze respectivele fonduri de o manieră care să nu presupună împrumuturi nete noi după anul 2026. Rambursarea ar urma să înceapă înainte de finalizarea exerciţiului 2021-2027, dar obligatoriu, până cel mai târziu la 31 decembrie 2058, această imensă datorie ar trebui stinsă (rambursată integral). Decizia menţionată vine şi cu majorarea plafoanelor resurselor proprii (ale bugetului UE): la 1.40% din VNB/UE pentru creditele de plată şi 1,46 % din VNB/UE pentru creditele de angajament. Pentru garantarea împumutului excepţional susamintit, se instituie ”un compartiment dedicat temporar în cadru marjei de garanţii/headroom, prin creşterea temporară a plafonului de resurse proprii cu 0,6% din VNB/UE”.

Alte măsuri decise în aceeaşi direcţie: (i) creşterea costurilor de colectare reţinute de SM, de la 20% la 25%; (ii) resursa bazată pe TVA va presupune aplicarea unei ”cote de apel uniformă de 0,30%, pentru toate SM, la valoarea totală a încasărilor din TVA (…), împărţită la cota medie ponderată de TVA, calculată pentru anul calendaristic relevant”; (iii) se vor vira bugetului UE sumele care rezultă din aplicarea unei cote de apel uniforme (0,80 EUR/kg) greutăţii deşeurilor de ambalaje din plastic generate şi nereciclate. Evident, redesenarea bugetară în discuţie va duce la recalcularea contribuţiilor SM (atribuţie a CE). Mai concret, odată ratificată Decizia Resurselor Proprii de către toate Parlamentele SM (termen 31 Martie 2021), ar urma ca CE să recalculeze contribuţiile SM pentru lunile aferente anului 2021, solicitându-le să plătească diferenţele în cadrul unui Buget (UE) Rectificativ pe anul 2021 (Cf. Expunerii de motive la Legea pentru ratificarea Deciziei UE, EURATOM no. 2020/2053…).

Referindu-ne la România, aşa cum se prezintă calculele astăzi, contribuţia la formarea bugetului UE pentru anul 2021 a fost fixată la 2,36 mld. EUR (Cf. Scrisorii rectificative a bugetului UE pe 2021). Suma ca atare are caracter de ”cheltuială obligatorie” şi se aprobă prin legea bugetară anuală. Lucru cât se poate de previzibil, în următoarea perioadă contribuţia respectivă va creşte în mod progresiv, în concordanţă şi cu evoluţia PIB. Din Expunerea de motive la Legea susmenţionată se desprinde clar faptul că media contribuţiei pentru intervalul 2021-2027 urmează a se situa în jurul sumei de 2,70 mld. EUR/an.