Transparenţa Primăriei Iaşi este bună în teorie, arată o analiză Funky Citizens. Practica însă îi omoară pe ieşeni. Iată cifre şi fapte!

Indicele Transparenţei Locale (ITL) 2023 „arată că transparenţa administraţiei locale are deficienţe structurale semnificative, punând astfel sub semnul întrebării utilizarea fondurilor publice sau alte decizii de guvernare locală din cauza opacităţii care poate ascunde interese particulare în locul interesului public”, au concluzionat autorii cercetării-pilot, desfăşurată în perioada septembrie 2022 – ianuarie 2023.

Iaşul, potrivit raportului ITL 2023, stă cel mai bine la capitolul “Asistenţă financiară pentru indivizi şi organizaţii”, unde a obţinut nota 10. La acest capitol, cercetătorii s-au întrebat dacă la primăria Iaşi “sunt organizate competiţii de proiecte pentru ONG-uri/granturi nerambursabile?” “Organizează, dar se gasesc foarte greu pe site-ul primăriei. Search-ul nu funcţionează, butoanele duc în altă parte”, au notat totuşi cercetătorii.

Alte întrebări la care autorii au punctat cu 10 Iaşul şi au făcut ca Asistenţa financiară pentru indivizi şi organizaţii să pară a fi punctul forte al oraşului au fost:

Există reguli privind potenţiale conflicte de interese / incompatibilităţi în acordarea acestor contracte (risc de a da nepotului)?

•   Sunt documente disponibile privind acordarea de finanţare a organizaţiilor societăţilor civile, fondurilor caritabile, asociaţiilor de coproprietari de locuinţe şi asociaţiilor locale de cetăţeni pe site-ul oficial? Există informaţii despre beneficiari?
•   Există informaţii disponibile pe site-ul oficial legate de decizia de refuz al finanţării?
•   Sunt publicate evaluările proiectelor depuse?

Deşi în experienţele directe, tratate de altfel pe larg în Ziarul de Iaşi în ultimii ani, lucrurile par a sta în realitate mult mai opac, strict teoretic, analizând doar cum sunt prezentate lucrurile pe site-ul municipalităţii, lucrurile par a sta mai bine. Primăria Iaşi excelează aşadar în transparenţă, potrivit Funky Citizens, şi în ce priveşte „Informaţiile despre activitatea Primăriei” (scor 9 din 10), „Acces la Informaţii şi participare publică” (8/10), „Proces bugetar” (8/10) şi (n.r.: Atenţie!), la „Politica de urbanism şi construcţii” (8/10). Indicele Transparenţei (funky.ong)

Primăria Iaşi e cel mai puţin transparentă în ce priveşte „Proprietatea publică a Municipalităţii” (scor 2 din 10).

Pentru „Climat Investiţional şi Dezvoltare Economică”, Iaşul a primit nota 3 şi a rămas corijent, în timp ce Cluj-Napoca, cu un Indice al transparenţei 5 (sub Iaşi), marchează cea mai mare notă (9/10) tocmai la acest capitol.

Nici la „Politica anticorupţie, etică şi integritate profesională” Iaşul nu a obţinut notă de trecere (4/10), în timp ce Cluj-Napoca a primit nota 7. Iar diferenţele apar şi în ce priveşte „Transparenţa privind contractele publice” (Cluj-Napoca 7, Iaşi 5). De fapt, dacă ne întrebăm vreodată prin ce se deosebeşte Cluj-Napoca de Iaşi, răspunsul îl putem vedea în reprezentarea grafică a scorurilor obţinute de cele două municipii şi poate fi rezumat în două cuvinte: prin tot.

“Din cele 50 de localităţi analizate în detaliu, doar zece au suficiente sisteme de asigurare a transparenţei şi toate aceste localităţi sunt municipii mari sau sectoare ale Bucureştiului. În rest, niciun oraş mic sau comună nu au reuşit să obţină un scor peste 5/10, ceea ce ridică serioase dubii cu privire la implementarea unui standard minimal de transparenţă la nivel naţional, dar şi privind înţelegerea rolului pe care publicarea unor date esenţiale îl are, inclusiv în dezvoltarea economică şi bunăstarea unei comunităţi”, mai concluzionează raportul Funky Citizens.

Cele mai multe primării din România au ca adresă oficială de comunicare emailuri pe Yahoo (48,8%, adică 1.556) şi pe Gmail (8,1%, adică 257 de primării), aveau să descopere cercetătorii care, pe lângă

analiza detaliată a celor 50 de primării, au realizat şi o analiză cantitativă. Pentru aceasta din urmă, autorii raportului au trimis emailuri către 3.187 de unităţi teritorial administrative. Însă răspunsul la emailuri numai transparent nu a fost, pentru că, în final, doar 25,5% dintre primăriile din comune, oraşe, municipii şi sectoare au trimis un răspuns (adică 814). Şi doar 561 de primării (17,6% din totalul emailurilor trimise) au fost cele care au inclus în răspuns şi chestionarul completat, aşa cum le-a fost solicitat (în format Excel).

După analiza tuturor răspunsurilor oferite de unităţile administrativ teritoriale, echipa ITL a descoperit şi că “datele privind utilizarea unor resurse importante ale comunităţii sunt cele mai puţin vizibile, fie că vorbim de alocarea de resurse către asociaţii sau alte structuri; de activitatea unor companii, regii sau alte structuri private ale primăriilor; sau de proprietăţile comunităţii locale. La aceste capitole există extrem de puţină informaţie disponibilă, deşi în cazul bugetelor locale, spre

exemplu, există ceva mai multă informaţie”. Astfel, au conchis autorii, „inclusiv existenţa unor obligaţii legale mai explicite (precum în cazul bugetelor locale), poate face ca informaţia să fie cu mai multă uşurinţă disponibilă publicului”. (Cristina PETRACHE)

Transparenţa văzută de la Bucureşti – Vezi aici mai multe rezultate privind Indicele Transparenţei Locale Indicele Transparenţei (funky.ong)

Transparenţa văzută de la Iaşi – Iată exemple concrete despre lipsa reală de trasparenţă de la Iaşi, în domenii cheie:

COMPARAȚIE: Ce ascunde Primăria Iași și ce publică la vedere Clujul și Oradea!

INADMISIBIL! Drumurile secrete de la Primăria Iaşi

Primarul trage obloanele în nasul ieşenilor. În instituţie veţi discuta cu fantome, nu cu oameni

Primarul M.C. trebuie să ridice obloanele și să alunge fantomele de la Roznovanu