Caută 
7 MIN
S-a constatat că riscul de evenimente ulterioare (accident vascular cerebral, infarct miocardic) scade cu 20-30% la cei care îşi menţin tensiunea arterială în valori optime, comparativ cu persoanele care au valori mai mari ale tensiunii arteriale chiar dacă se află sub tratament antihipertensiv. Din aceste motive persoanele hipertensive este bine să-şi monitorizeze constant tensiunea arterială pentru a şti dacă valorile se încadrează în cele recomandate de medic sau dacă există oscilaţii frecvente. Măsurarea tensiunii arteriale la domiciliu trebuie însă să respecte anumite reguli pentru o înregistrare corectă. De asemenea, automonitorizarea nu trebuie să se transforme într-o obsesie: nu este nevoie ca pacientul să-şi măsoare tensiunea arterială de câteva ori, în fiecare zi.
Mulţi dintre pacienţii diagnosticaţi recent cu hipertensiune arterială au tendinţa de a-şi verifica de mai multe ori pe zi valorile tensiunii arteriale.
„La începutul tratamentului e indicat să-şi măsoare tensiunea arterială de două ori pe zi: dimineaţa şi seara. După o săptămână – două dacă lucrurile merg bine şi valorile se stabilizează, pacientul poate să-şi măsoare tensiunea arterială o dată la 3-4 zile. Nu e nevoie să facă acest lucru zilnic. Sunt multe persoane care vin cu registre, cu caiete completate cu 4-5 măsurători efectuate zilnic. Intră în panică dacă mai cresc sau scad valorile tensionale. Dar acestea variază şi în funcţie de efortul fizic depus, de dietă, de nivelul de stres. Automăsurarea frecventă, zilnică nu este recomandată din momentul în care tensiunea arterială se stabilizează la valori optime“, arată prof. univ. dr. Florin Mitu, şeful Clinicii de Recuperare Cardiovasculară din cadrul Spitalului de Recuperare Iaşi.
Măsurarea cu aparatele electronice
Aparatele electronice sunt frecvent utilizate de pacienţi dar pentru ca valorile indicate să fie corecte trebuie respectate câteva condiţii. În primul rând aparatul trebuie să fie etalonat ceea ce presupune achiziţia acestuia de la centrele care comercializează aparate de tehnică medicală sau măcar din farmacii. Dacă îl cumpăraţi de la alţi comercianţi, riscaţi să achiziţionaţi un aparat neetalonat care să nu arate valorile corecte. La fel de importantă este şi manşeta.
„Trebuie utilizată o manşetă adecvată pentru braţul persoanei respective. Este bine ca pacientul să vină cu aparatul la medic pentru ca acesta să verifice dacă pacientul foloseşte manşeta adecvată. Unii folosesc manşete mai mici decât mărimea braţului şi apar valori incorecte. Braţul trebuie acoperit măcar odată şi jumătate pentru a putea să se realizeze compresiunea pe braţ, respectiv pe arteră şi să înregistreze valorile corecte. Pe de altă parte sunt persoane care folosesc manşete de antebraţ, ceea ce nu este corect şi va conduce la înregistrarea de valori eronate. De asemenea, manşeta trebuie să fie aşezată direct pe piele, nu peste bluză sau cămaşă, la două laturi de deget deasupra plicii cotului“, completează prof. univ. dr. Florin Mitu.
Acesta a subliniat că alături de utilizarea unui aparat etalonat şi de manşeta corectă, pentru a înregistra valori cât mai corecte ale tensiunii arteriale, mai trebui respectate o serie de reguli, la fel, foarte importante.
Poziţia şezând, braţul aşezat corect
Pacientul trebuie să stea pe scaun, în poziţie şezând, cu braţul sprijinit la nivelul mesei.
Nu vă luaţi tensiunea arterială după ce aţi depus efort, după ce aţi consumat cofeină şi tutun
Cel mai indicat este să se respecte o perioadă de 10-20 de minute de repaus înainte măsurarea tensiunii arteriale. Dacă persoana în cauză îşi măsoară tensiunea imediat ce a ajuns acasă, după ce a urcat câteva etaje sau a mers în ritm alert, valorile vor fi mai mari. La efort fizic, inima bate mai repede, vasele se contractă şi forţează sângele să curgă la presiune mai mare. La fel de important de ştiut este că tensiunea arterială creşte după consumul de cofeină sau de tutun. Dacă ai băut mai mult de o ceaşcă de cafea (nu o cană de 250 de ml cum se obişnuieşte frecvent în prezent) şi ai mai şi fumat câteva ţigări, cu siguranţă valorile tensiunii arteriale vor fi mai ridicate. Şi în astfel de situaţii este recomandat un repaus de 20-30 de minute înainte de verificarea tensiunii arteriale. Aceleaşi recomandări sunt valabile în cazul unor situaţii stresante, situaţii cre cresc şi ele valorile tensiunii arteriale. Deci, pentru o înregistrare corectă a valorilor tensionale trebuie avute în vedere mai multe condiţii: aparatul etalonat, utilizarea manşetei de dimensiuni adecvate, poziţia corectă a pacientului şi a braţului acestuia, condiţiile asociate de repaus.
Valorile optime ale tensiunii arteriale
Ultimele ghiduri recomandă ca la pacienţii hipertensivi aflaţi sub tratament valorile tensionale să fie sub 140 cu 90 mmHg sau sub 14 cu 9, cum se spune în limbaj popular. Dacă vorbim de un hipertensiv care nu este în vârstă, care nu are alte boli asociate, valorile optime ale tensiunii arteriale sub tratament sunt 12 cu 8 (120 cu 80 mm Hg). Subliniez însă că fiecare pacient are particularităţile lui. De exemplu, în unele situaţii nu se recomandă să scădem foarte mult valorile tensiuni arteriale. De exemplu, în cazul vârstnicilor sunt persoane care nu suportă valori ale tensiunii sistolice mai mici de 13 (130 mmHg). La vârstnici putem accepta şi valori ale tensiunii arteriale sistolice de 14 (140 mmHg). Însă la persoanele cu diabet sau boală cronică renală, valorile tensiunii arteriale trebuie menţinute la 12 cu 8 (120 cu 80 mmHg), arată prof. univ. dr. Florin Mitu.
Tensiunea arterială poate fluctua chiar dacă luăm corect tratamentul
Acest lucru se întâmplă cel mai frecvent deoarece pacientul nu respectă indicaţiile privind regimul de viaţă. Jumătate din succesul tratamentului ţine de pacient. Chiar dacă ia corect medicaţia antihipertensivă, va avea probleme dacă insistă şi consumă în continuare alimente sărate – semipreparate, măsline sarate, brânzeturi, murături.
„Jumătate din rezultatul tratamentului pe termen lung e legat de respectarea acestui regim de viaţă. Să nu uităm de recomandarea de a consuma legume cu conţinut ridicat de potasiu şi magneziu care pot ajuta în timp la scăderea valorilor tensionale. Din acest motiv se recomandă consumul de salate, legumele proaspete influenţând scăderea tensiunii arteriale. De asemenea, foarte important este şi efortul fizic, practicat regulat. Cum ar fi mersul în ritm alert, timp de 30 de minute, măcar 3 zile pe săptămână. După 2 luni de efort fizic practicat regulat, pacientul mai scade şi în greutate şi îşi mai reglează astfel şi tensiunea arterială. Iar dacă recomandările privind stilul de viaţă nu sunt respectate, chiar dacă pacientul urmează corect medicaţia, la un moment dat vor apărea din nou fluctuaţii ale valorilor tensiunii arteriale“, încheie prof. univ. dr. Florin Mitu.
Ce este tensiunea arterială
Tensiunea arterială poate fi extrem de mare uneori (într-un mod nesănătos), însă pe de altă parte poate fi şi extrem de scăzută. Răspunsul cel mai simplu la întrebarea „ce este tensiunea arterială?“ este: tensiunea arterială este forţa care mişca/împinge sângele prin interiorul sistemului nostru circulator. Tensiunea arterială este o forţă vitală deoarece, fără tensiunea arterială, următoarele două „provizii“ esenţiale nu ar mai fi împinse (nu ar mai circula) prin sistemul nostru circulator, pentru a hrăni ţesuturile şi organele: oxigenul şi nutrienţii. Măsurarea tensiunii arteriale este alcătuită din două numere sau valori: tensiunea arterială sistolică şi tensiunea arterială diastolică. O valoare normală a tensiunii arteriale la persoanele sănătoase este 120/70 mmHg ( 12 cu 7).
Tensiunea arterială sistolică
Presiunea sistolică sau tensiunea arterială sistolică (numărul de sus de pe tensiometrul electronic) – este presiunea exercitată asupra pereţilor arteriali când inima se contractă (în sistolă) – cu valori normale între 100 şi 130 mm coloană de mercur (Hg).
Tensiunea arterială diastolică
Presiunea diastolică sau tensiunea arterială diastolică (numărul de jos de pe tensiometrul electronic) este presiunea exercitată asupra pereţilor arteriali când inima se relaxează între douaă contracţii (în diastolă) – cu valori normale sub 85 mmHg.
Riscurile unei tensiuni arteriale care depăşeşte valorile optime
Atunci când tensiunea arterială iese din tipare, adică depăşeşte parametrii consideraţi normali, pot să apară o serie de complicaţii. Când ai primit un diagnostic de hipertensiune arterială sau când ştii că tensiunea ta fluctuează pe parcursul zilei şi uneori atinge valori peste cele considerate normale, trebuie să ştii şi ce riscuri ai dacă nu o ţii sub control.
Arterele sunt afectate – în mod normal, arterele sănătoase sunt flexibile şi puternice, iar sângele circulă liber prin vasele de sânge; hipertensiunea, însă, face ca arterele să devină mai rigide, mai înguste şi le face să îşi piardă elasticitatea;
Inima se deteriorează – hipertensiunea îţi face muşchiul inimii să lucreze mai mult decât în mod normal, iar acest lucru poate duce la o inimă care creşte în dimensiuni;
Creierul este afectat – tensiunea arterială foarte mare poate determina un accident vascular cerebral;
Rinichii – sunt şi aceştia afectaţi putându-se ajunge la boală renală cronică.
Îți recomandăm
