Denuntul lui Boerica in dosarul „Matusa Tamara” a ridicat suspiciuni, fiind inlaturat de ICCJ

In 15 decembrie 2011, instanta suprema l-a achitat pe Adrian Nastase in dosarul "Matusa Tamara", in care a fost judecat pentru fapte de coruptie, alaturi de consilierul acestuia Ristea Priboi si de fostul sef al al Oficiului National pentru Prevenirea si Combaterea Spalarii Banilor (ONPCSB) Ioan Melinescu.

Magistratii instantei supreme arata, in motivarea deciziei, ca au aplicat pentru stabilirea acestei solutii principiul juridic "in dubio pro reo", ceea ce inseamna ca daca intr-un caz planeaza suspiciuni, atunci acest aspect "ii profita celui judecat". Concret, instanta suprema si-a expirmat suspiciunea fata de motivele si modul in care Genica Boerica a facut denuntul in anul 2006 in acest caz.

"Sub aspectul acestei infractiuni, probele invocate de Parchet in actul de acuzare se limiteaza la cele mai sus evidentiate. In cursul cercetarii judecatoresti, probele administrate nu au eliminat dubiul cu privire la verosimilitatea denuntului formulat de Genica Boerica", arata judecatorii Inaltei Curti de Casatie si Justitie in motivarea deciziei, data publicitatii joi.

Instanta noteaza ca la pronuntarea unei condamnari trebuie sa-si intemeieze convingerea asupra vinovatiei inculpatului pe baza unor probe sigure, clare, certe, or in aceasta cauza probele in acuzarea lui Ioan Melinescu pentru savarsirea infractiunii de divulgare de informatii nu au acest caracter.

Magistratii precizeaza ca evaluarea probatoriului "lasa loc nesigurantei in privinta existentei faptei", pornind de la constatarea ca principala proba a acuzarii o constituie declaratia lui Genica Boerica, insa credibilitatea acestuia poate fi pusa la indoiala intrucat denuntul acestuia a intervenit in cursul anului 2006, cand martorul era arestat in alta cauza, iar testarea poligraf a acestuia a indicat note specifice comportamentului simulat, "cel putin in conditiile analizate in considerentele deja expuse".

Judecatorii arata cronologic pentru fiecare acuzat si acuzatie in parte motivele pentru care a decis la final achitarea.

Astfel, in cazul lui Ioan Melinescu, pentru fapta de divulgarea de informatii, privind presupusa acuzatie ca acesta i-ar fi dat lui Adrian Nastase un dosar al Danielei Nastase aflat pe rolul institutie, judecatorii arata ca procurorii si-au bazat in mare parte acuzarea prin prisma denuntului lui Genica Boerica, pe care magistratii nu il gasesc credibil.

Judecatorii arata astfel ca desi anchetatorii DNA au sustinut ca credibilitatea afirmatiilor lui Genica Boerica cu privire la divulgarea de catre Melinescu a informatiilor privitoare la lucrarea existenta la nivelul Oficiului National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor avand ca obiect depunerea in contul Danielei Nastase a sumei de 400.000 de dolari este intarita de faptul ca acesta a acceptat, fara rezerve, sa fie supus unei testari poligraf pentru dovedirea sinceritatii sustinerilor sale si ca, potrivit raportului de constatare tehnico-stiintifica, facut de Directia Generala de Politie a Municipiului Bucuresti – Serviciul Criminalistica privind detectia comportamentului simulat, la intrebarile "Ai auzit cand Melinescu i-a spus lui Priboi ca-i va face cadou lui Nastase lucrarea cu privire la Dana Nastase?" si "Ai vazut cand Priboi a luat dosarul despre care Melinescu afirma ca are legatura cu Dana Nastase?", raspunsurile subiectului examinat au fost afirmative, adevarate, fara a prezenta note specifice comportamentului simulat, lucrurile nu ar sta deloc asa.

"In realitate, Inalta Curte constata ca lucrurile nu stau deloc asa. In raportul de constatare tehnico-stiintifica nu exista nicidecum concluzia ca raspunsurile subiectului la cele doua intrebari ar fi adevarate. Raportul contine o singura concluzie, referitoare la intrebarea «In primavara anului 2001, cand te-ai intalnit cu Melinescu langa oficiu, acesta ti-a spus ca are dosarul cu privire la Dana Nastase?», la care subiectul a raspuns afirmativ, detectandu-se indicii ale comportamentului simulat (intrebare asupra careia vom reveni in considerente). Interpretarea ca raspunsurile la cele doua intrebari relevante pentru infractiunea analizata ar fi adevarate apartine procurorului, ea nu are niciun corespondent in concluziile raportului de constatare tehnico-stiintifica pentru detectarea conduitelor simulate la care a fost supus Genica Boerica. Nu se stie in ce temei a facut procurorul de caz aceasta interpretare, cu atat mai mult cu cat nici diagramele anexate raportului nu indica o situatie diferita a raspunsurilor ci, dimpotriva, mai multe diagramele de la raspunsurile subiectului par sa fie identice cu cele de la intrebarea numarul 8, apreciate in raport ca fiind nesincere", noteaza judecatorii, desfiintand astfel credibilitatea denuntului lui Boerica si a sustinerilor procurorilor DNA.

Mai mult decat atat, noteaza instanta suprema, se arata ca in discutia post-test, subiectului i-a fost adus la cunostinta faptul ca a fost diagnosticat "Nesincer".

"Se mai arata in rechizitoriu ca aspectele relatate de martorul Genica Boerica cu privire la divulgarea de informatii de catre inculpatul Melinescu Ioan se coroboreaza cu declaratiile martorilor Dragan Petre Constantin si Stanescu Niculina Eugenia. O interpretare obiectiva a acestor probe conduce, insa, la constatarea ca declaratiile denuntatorului Genica Boerica se coroboreaza tot cu declaratiile sale, pentru ca ambii martori invocati de parchet nu au perceput aspectele relatate in mod direct, ci le cunosc tot din informatiile primite de la denuntator", se mai arata in motivare.

Directia Nationala Anticoruptie a facut recurs la decizia de achitare a fostului premier Adrian Nastase, a lui Ristea Priboi si a lui Ioan Melinescu, dosarul urmand sa se judece la completul de cinci judecatori al Inaltei Curti de Casatie si Justitie.

Adrian Nastase a fost trimis in judecata de catre DNA pentru dare de mita, Ioan Melinescu, presedinte al ONPCSB intre anii 2001-2004, pentru sustragere sau distrugere de inscrisuri, luare de mita si divulgare de informatii, iar Ristea Priboi, consilier al fostului prim-ministru, fost deputat in perioada 2000-2004, pentru complicitate la luare de mita si la dare de mita.

Procurorii au stabilit ca, in noiembrie 2000, Ioan Melinescu, in calitate de membru al Plenului Oficiului National pentru Prevenirea si Combaterea Spalarii Banilor, i-ar fi contactat, cu sprijinul persoanei denuntatoare, pe Ristea Priboi si pe Adrian Nastase, carora le-ar fi comunicat ca, in cadrul institutiei in care isi desfasura activitatea, se afla in lucru, cu propunere de informare a Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, o lucrare avand ca obiect depunerea in numerar a unei sume de 400.000 de dolari intr-un cont bancar avand-o ca titular pe Daniela Nastase, sotia lui Adrian Nastase.

Atunci, Melinescu i-ar fi promis lui Nastase ca va bloca lucrarea pana dupa alegerile din decembrie 2000, sugerand ca acest dosar trebuie sa dispara. Nastase Adrian s-a declarat de acord cu propunerea respectiva, aratand ca urmareste aceasta finalitate, sustineau procurorii. (Mediafax)